IHA TIMOR, IGREJA CRISTÃ HANESAN INAN, ESTADO HANESAN OAN, RELIGIÃO SIRA SELUK HANESAN BAINAKA, NO SEITA SIRA HANESAN NAN RESTO IHA PRINCESA NIA NEHAN KUAK

Observação oan ida ba Belun Antonio Octaviano Marcelo da Cunha ho Adelino dos Santos Elo

Introdução

Acompanha tiha discussão entre belun Agosto Poto ho Belun Antonio Octaviano Marcelo da Cunha ho tan belun Adelino dos Santos Elo, ho artigo nebé cujo tema OINSA VALORES CRISTÃOS SAI BASE BA DEMOCRACIA nebé publica iha 24 de Setembro de 2021 iha página oficial, ISFIT. ED.TL., no belun nain rua nia resposta crítica sira iha página oficial, DILI-POST.COM.  Iha discussão ne’e mosu ona dialética furak ida entre posição rua. Primeiro, husi belun Agosto Poto nia posição mak foti de’it valores cristão, mak sai base ba democracia. Segundo, husi posição belun Agosto Poto nian ne’e mak halo belun Antonio O. M. da Cunha ho Adelino dos Santos Elo tur la hakmatek hodi hakarak foti mos valores religião seluk nian atu sai hotu base ba democracia.  

Ha’u acompanha ho entusiasmo tebes belun sira nia dialetica académica nian ne’e acerca do tema refere. Tamba husi ne’e ita bele ona halo argumento no provoca ita nia filósofia atu buka hatene liu tan buat ne’e nia causa ho efeito, tamba ema nebé estuda filosofia nia amante da sabedoria nebé consiste iha a procura de saber. Tuir ha’u, husi debate simples ne’e lori ita ba hanoin no reflete buat boot tolu iha Timor, hanesan: Igreja, Estado no Religião sira seluk. Tan ne’e, ha’u koko descreve iha ponto 7 be tuir mai ne’e, hodi esclarece uitoan kona ba razão oinsa valores cristãos sai base ba democracia.

  1. Razão Bíblica

Iha história mundo tomak nian, Jesus Cristo mak mediador nebé fahe tempo ba rua, a. C no d. C. Iha tempo rua ne’e Igreja Cristã iha nia Sagrada Escritura nebé fahe ba Antigo Testamento no Novo Testamento. Iha AT ho NT ne’e, ita hare oinsa mak Teocracia funciona atu Igreja simu poder husi Maromak hodi ukun rai ne’e, halao liu husi Profeta sira iha passagem AT nian. Maibe, Bíblia hatur kedas ona sentido husi poder nebé Maromak fo ba ema atu ukun animal, cuida ai-horis no bali ema sira. Los duni, poder nebé Maromak fo ne’e katak domine, maibe iha passagem tuir mai domine ne’e liga kedas ba cultivar ho guardar (Cfr. Gen. 1: 26 e 2: 15). Tamba ne’e, poder husi hun kedas tuir Igreja Cristã, katak poder ne’e atu bali, kuidado, hadomi, salva, etc., laos abusa poder atu oprime ka halo at fali criatura sira seluk.  

Poder seluk mak wainhira antes dilúvio Maromak fo ordem ka poder ba Noé atu protege animal no nia família sira (Cfr.Gen. 6: 18-21). Iha sorin seluk maka passagem kona ba Abraão nian nebé Maromak dehan “Darei esta terra à tua descendência” (Gen. 12: 7). Passagem seluk tan maka poder nebé Maromak fo ba profeta Moisés hodi ba salva povo Israel sira husi Egipto no hatutan husi Jossué hodi lori ba to’o terra prometida Caná (Cfr. Gen. 3: 8). Tuir mai iha NT poder ne’e halao rasik husi Jesus Cristo nebé fundamenta iha afirmação be Cristo dehan ba Pedro “O Pedro, no iha fatuk ne’e nia leten Ha’u sei hari Ha’u nia Kreda; inferno nia odamatan sira sei la bele halo buat ida hasoru nia” (Mt. 16: 18). Husi ne’e mak ikus mai transforma ba Apóstulo sira seluk no discípulo sira, ba to’o amo Papa sira hotu, nebé são Pedro mak hanesan chefe. Nune’e, Igreja nia poder ne’e simu husi Maromak hodi ukun total mundo ho domin, hodi servi nia emar sira, basá poder Igreja nian ne’e mak domin nebé Jesus husu dala tolu ba Pedro kona ba Pedro hadomi nia ka lae. Nune’e, ho afirmação dala tolu husi Pedro, Jesus fo kedas poder ho confiança tomak dehan, tau matan ba Ha’u nia bibi sira (Cfr. Jo. 21: 15-17). Husi ne’e poder em si katak domine ida nebé ho cuidado, bali, salva, etc. Laos domine ida nebé arrogante, foti an, ka sente an poderoso hodi abuso poder atu halo at ka estraga fali ema seluk.

Los duni, a. C. Tuir história filosófia nian katak iha Atenas ema mos koalia ona kona ba Estado. Nune’e, maka filósofo antigo sira hanesan Platão ho Aristóteles toca kona ba Cidade-Estado hodi define Constituição sira hanesan Monarquia, Aristocracia, Oligarquia no Democracia (Cfr. REALE, 2003, p. 159-160 e 223-223). Maibe ne’e ikus ona, basa iha ona séc. IV a. C mai leten ne’e mak sira foin koalia kona ba Cidade-Estado ne’e. Significa, Atenas sira mos tarde ona koalia kona ba Estado. Aliás, Igreja Cristã moris uluk ona hori uluk hori wain.  Significa iha séc. VII a. C mai to’o séc. I a. C., ema koalia ona kona ba Estado maibe Igreja nafatin sai base ka inan ba Estado, tamba nia mak uluk. Husi ne’e mak Platão prefere ema nebé ukun ne’e tenke sai hanesan pastor divino ida nebé hatene pastorea nia rebanho sira hanesan uluk profeta sira halo (Cfr. PLATÃO, O Político, 2014, p. 88-89, nú. 275a-c). Tuir ha’u, husi sira ne’e mak hanaran Teocracia.

  1. Razão histórica

Koalia kona ba Igreja ho Estado, ita koalia kona ba Poder Espiritual no Poder Temporal. Maibe, desde kedas Jesus marca ninia presença iha mundo, hahu husi séc. I d. C. To’o mai séc. IV ne’e, poder rua ne’e concentra hotu iha Igreja nia liman. Liu-liu iha tempo Imperio Romano nian nebé lori knar rua: ida hanesan Papa no ida hanesan Imperador. Husi ne’e, katak Papa mak kaer poder hodi ukun Igreja no Estado hotu. Nune’e mak iha Concílio Trento nian, ema dehan Vaticano/Roma Locuta Causa Finita, katak Vaticano ou Roma koalia dala ida buat hotu los ona, ou iha expressão seluk dehan Extra Ecclesia nula salus, katak sai husi Igreja la iha salvação. Ne’e, atu dehan Igreja mak moris uluk, nune’e nia mak inan ba Estado.

Ho ida ne’e, liga kedas ba iha história PADROADO nian, nebé koalia kona ba oinsa mak Papa fahe poder no fo privilégio ba Espanha ho Portugal atu ba hamosu Estado iha círculo Igreja nian. Maibe, antes mosu divisão nebé tratado husi TORDESILHAS iha 1494 ne’e, iha 1493 ba karaik ne’e Espanha ho Portugal descobre ona rai lubuk ida, maibe sira han malu hela de’it (Cfr. ALBUQUERQUE et. all, 1991, p. 193). Hare ba ida ne’e maka “para resolver o problema das terras descobertas por Colombo trocam-se várias embaixadas, o Papa tentou intervir publicando bulas em que favorecia bastante os Reis católicos, mas as grandes decisões resultam do contacto direto entre procuradores do Rei de Portugal e dos reis de Espanha” (idem, p. 194)

 Tan ne’e maka kona ba Padroado, Navarro dehan “o Padroado Instituído no século V, o Padroado era um expediente encontrado pelos papas para interessar os cristãos leigos na construção de templos e na manutenção de obras pias” (NAVARRO, 1989,  p. 239).  Katak Padroado ne’e hari iha Século V nebé ema leigo sira mos bele simu knaar husi Papa atu ba hari Estado hodi Igreja nia naran atu expande cristianimso, imperialismo no halao mos atividade missionário nian. Nune’e, poder privilégio nebé Papa fo mak ne’e, Patrono debetur honos, onus, em olum entum; Praesentet, praesit, defendat, alatur egenusd: Ao patrono deve-se honra, trabalho, vantagem; Que proveja, comande, defenda, o necessitado seja alimentado (Idem).

Iha termo seluk ita bele dehan Poder padroado nian ne’e Papa fo poder privilégio ba Espanha ho Portugal hodi dehan: ba descobre ba, ba ukun ba, ba hadau ba, ba hari Estado ba no lori Missão ba, etc. Nune’e mak Navarro dehan “Desse modo, aos reis de Portugal e da Espanha, os primeiros a colonizar regiões remotas da África, da Ásia e da América, seria concedido o Padroado e, assim, a eles incumbia o dever ou assistia o direito de evangelizar seus povos” (idem, p. 240).  Atu fortifica liu tan conhecimento Padroado nian ne’e mak Navarro dehan, “O Padroado teve o condão de resgatar o sentido missionário da Igreja” (Idem, p. 241).

Tan ne’e, wanhira ita koalia kona ba Igreja, iha Timor ema balu dehan, sorte ona lori Imperdaor sira mak Igreja tabele tuir mai ne’e’. Maibe la’e, tuir história Igreja nakboas ba mundo tomak hetan ninia hun  husi Bula Romano Pontifex iha tinan 1455, nebé liu husi Papa Nicolau V haraik poder ba liurai Portugal atu hari Igreja ka Mosteiros iha “territórios descobertos e descobrir”. Nune’e mak iha tinan tuir mai 1456 Papa Calixto III hametin tan ho BULA INTERCOETERA atu Infante Dom Henrique hetan knaar “mestre da ordem de Cristo” no iha “jurisdição espiritual” ba Padroado de Tomar hodi bele hari no lori Missão ba rai tasi balun tomak ao mesmo tempo hamosu mos Estado (Cfr. GUSMÃO, 2020, p. 103)

Iha século XIV ba kotuk uituan, no sa’e mai leten ne’e, iha nação rua Espanha ho Portugal de’it mak domina mundo tomak. Nune’e, iha tinan 1479 nação rua ne’e halo acordo ida hodi ida-idak ba descobre ilha seluk nia riku-soin ka rain ba sira nian. Maibe, iha processo de descobrimento nia laran nação rua ne’e sempre hadau malu hela de’it. Tamba ne’e mak amo Papa iha Santa Sé liu husi BULA INTERCOETERA ho Papa Calixto III nia ukun hodi halo tiha acordo ida entre Espanha ho Portugal hodi Papa fo tiha poder privilégio ba nação rua ne’e atu ida-idak descobre de’it ninian (Cfr. LIMA, 2014, p. 47). Tuir mai ho TRATADO TORDESILHAS iha 7 de Junho de 1494 amo Papa Alexandre VI fahe tiha Oriente ba Portugal no Ocidente ba Espanha (Cfr. MOREIRA, p. 11). Tan ne’e mak Albuquerque dehan “Todas as terras descobertas a oriente pertenceriam a Portugal. As terras descobertas a ocidente pretenceriam a Castela” (ALBUQUERQUE, et. all, p. 194)

Iha fali tinan 1514 maka Papa Leão X husi “Bula Dum Fidei Constatiam” haraik ba Liurai Portugal nian, privilégio atu haruka nia ema sira ba descobre rai sira nebé tama iha nia área descobrimentos nian (Cfr. BELO, 2012, p. 35). Hahu husi ne’e maka Vasco da Gama ema Portugal no Cristovão Colombo ema Espanha, sira nain rua hahu ona ida-idak ba descobre ninian tuir buat nebé amo Papa fahe tiha ona ba sira. Husi ne’e ita hare ona katak Estado mosu iha círculo Igreja nian. Bele dehan mos oinsa mak Teocracia hahoris Democracia.

  1. Razão cronológica

Ita hotu hatene katak ita nia rain colonia husi Portugal iha tinan 1515, iha Lifau, Oe-Cusse, maske data ne’e seidauk sai hanesan verdade absoluta ida. Colonialização ne’e hetan nia abut iha divisão da história PADROADO ka TORDESILHAS nian ne’e. Nune’e, Portugal mai ho objetivo tolu: Expansão do Cristianismo, Imperialismo no Ciência. Iha ne’e, maka Imperialismo refere ba Estado, no Cristianismo refere ba Igreja Cristã. Maibe, Estado ida ne’e  hakruk no respeita ba Igreja tamba nia mosu mai ho ordem husi amo Papa iha Vaticano, katak Igreja mak hamoris Estado. Tamba ne’e, Igreja católica sai inan ba Estado tan poder sei iha hotu Igreja nia liman.

Iha Timor, iha tinan 1515 mai to’o 1701 ne’e poder temporal ho espiritual ne’e submete hotu ba Igreja Católica. Katak Igreja de’it mak ukun liu husi missionário sira, basá Pe. Francisco Pinheiro (Matebian) wainhira aula kona ba história de Timor, nia dehan, iha tinan 1702 mai leten mak poder rua ne’e fahe malu hodi mosu imperador sira. Maibe imperador nafatin hakruk ba missionário sira. Maske nune’e, la significa Estado Timor mosu ona iha nebá, lae, basá iha tempo nebá Timor iha de’it reino nebé “Divide-se esta ilha em muitos reis” (BELO, 2011, p. 12).

Estado iha Timor ne’e hahu mosu wainhira, mosu Proclamação unilateral nebé manifesta iha 28 de Novembro de 1975. Iha nebá mak ita nia primeira Constituição define Timor hanesan República Democrática ida hodi hamosu termo Nação ho Estado (Cfr. LOBATO, p. 393-410). Nune’e, nação ho Estado existe iha momento nebá hanesan República democrática ida, tan antes ne’e ema hanaran hela extremo oriente ka provincia ultra-marinha Portugal nian. Nune’e, iha tempo nebá Timor to’o de’it iha level, arquipelago, provincia ka ilha ida, seidauk hanesan nação ka estado ida nebé democrático.

  1. Razão recurso humano

Tamba sa mak ha’u dehan iha Timor Igreja mak hanesan Inan? Iha razão lubuk ida. Primeiro, baseia ba razão sira leten ne’e, Igreja iha uluk mak hafoin Estado. Segundo, ema sira nebé hari Estado ne’e maioria mak sai husi Igreja ba, mak eis Seminarista sira, hanesan: Francisco Xavier do Amaral; Nicolau Lobato, José Alexandre Gusmão (Xanana Gusmão); Abílio Araújo, etc. (Cfr. BELO, p. 117-118), nebé babain ema dehan seminarista falhado sira. Maibe, keta haluha, tan termo Estado Democrático sira mak hanoin no hakerek baseia ba povo nia vontade, mate no sofrimento sira. Terceiro, hari tiha hotu Estado tamba de’it divergência ideologia, Estado ne’e monu tiha ba Indonesia nia liman. Iha ne’e, Igreja mak hatene foti sae no hadia fali, exemplo kiik mak hanesan iha 1982 iha Mehara iha Liurai Miguel nia uma Dom. Martinho da Costa Lopes dehan ba Xanana “filho esquece o marxismo” (NINER, 2011, p. 104). Ex. Seluk, hanesan 13 de Outubro de 1989 nebé Igreja esforço makas hodi Papa mai missa iha Tasi-Tolu. Iha sorin seluk, hanesan Bispo Belo hakerek carta ba Secretário-Geral das Nações Unidas nian, Javier Pérez de Cuellar ONU hodi husu referendum nebé realiza iha 30 de Agosto de 1999 (Cfr. BELO, p. 124-125). Ho tan sira seluk.

  1. Razão Constitucional

Wainhira ukun an tiha, elabora fali mai segunda Constituição nebé tama vigor iha 20 de Maio de 2002. Iha Constituição ne’e mak democracia foin sobresai lolos hodi internacional reconhece Timor hanesan Estado Democrático ida hodi hetan ninia legalidade. Nune’e, iha kedas princípios fundamentais nebé dehan iha Artigo 1º nu. 1º katak “A República Democrática de Timor-Leste é um Estado de Direito democrático, soberano, independente e unitário, baseado na vontade popular e no respeita pela dignidade da pessoa humama” (CRDTL, p. 19). Maibe, antes ba Artigo ne’e, iha ona Preâmbulo dehan “Plenamente conscientes da necessidade de se ERIGIR uma cultura democrática e institucional própria de um Estado de Direito onde o respeito pela Constituição, pelas leis e pelas instituições democraticamente eleitas sejam a sua base inquestionável” (Idem, p. 12). Husi ne’e, ita nia estado foin hari/ erigir lolós hodi liga kedas ho cultura ida maka democracia. Iha ne’e ha’u sublinha termo sira hanesan leten ne’e, atu dehan, rai Timor sai hanesan Estado Democrático ida hodi hetan reconhecimento internacional ne’e, foin iha 20 de Maio de 2002, maske hetan ona ninia raiz iha 28 de Novembro de 1975 hanesan proclamção unilateral de’it. Maibe, antes ne’e Igreja cristã iha nanis ona.

Buat nebé foti as liu tan Igreja cristã iha Timor maka afirmação nebé dehan “Interpretando o profundo sentimento, as aspirações e a fé em Deus do povo de Timor-Leste” (idem). Afirmação ida ne’e atu dehan Estado mosu mai ho de’it interpretando a fé em Deus nebé maioria cristão sira mak manifesta iha sira nia moris lor-loron nian. Se hanesan ne’e, Igreja iha nanis ona molok forma Timor sai hanesan Estado ida, tan termo interpretando katak hodi interpreta de’it buat nebé iha nanis ona.

Los duni, iha Estado de direito democrático nia laran ne’e, princípio hanesan igualdade, justiça no liberdade ne’e importante, atu regula ema hotu-hotu hanesan iha lei nia oin, katak labele halo discriminação. Maibé, ho igualdade ida ne’e laos atu afirma katak buat hotu iha mundo ne’e mesak hanesan de’it. Impossível, tan ema rua nebé kaduak mos ho ona ser nebé la igual, quanto mais buat seluk. Tan ne’e, igualdade ho nia tratamento la hanesan, tamba iha pluralidade nia laran, igualdade ne’e liga malu kedas ho justiça no verdade, ex. Inan ho oan ita labele trata hanesan de’it, inan, inan nafatin, oan, oan nafatin. Nune’e, princípio igualdade la significa ita trata ema hanesan de’it husi rohan to’o rohan, maibe, equidade. Ida ne’e maka justiça, basá Platão dehan justiça ne’e “dar a cada um o que lhe é devido, máxima que me afigura bem enunciada” (PLATÃO, República, 2000, Liv. I, nú. 331e, p. 55), husi ne’e mak Purshouse interpreta hodi dehan justiça ne’e “tratar as pessoas apropriamente” (PORSHOUSE, 2010, p. 33). Ho liafuan badak karik, katak igualdade ho justiça ne’e halo ita trata ida nebé hanesan inan hanesan inan, oan hanesan oan, bainaka hanesan bainaka, laos ita trata fali oan ho bainaka hanesan hotu fali inan. Ida ne’e maka Platão nia aluno Aristóteles hanaran Justiça distributiva. E ida neduni mak hanaran verdade, basa S. Tomas de Aquino dehan verdade ne’e Adequatio re cum intelectum, katak, inan ita dehan inan, oan ita dehan oan, bainaka ita dehan bainaka, laos ita hare tiha inan ita dehan fali bainaka, ne’e mos ita choque moru ona.

Iha sorin seluk mos baseia ba sistema iha democracia nia laran, fórmula ida Maioria vence Minoria ne’e mos vale no funciona. Tan ne’e, hanesan belun Poto dehan “Oinsa Valores Cristãos Sai Base ba Democracia”, ne’e los no argumentado. Tamba além de razão sira leten ne’e, iha mos razão seluk hanesan: Primeiro, Timor nação ida nebé Maioria Cristão iha Asia. Segundo, CRDTL valorisa Igreja Cristã especial iha ninia preâmbulo nebé dehan “Na sua vertente cultural e humana, a Igreja Católica em Timor-Leste sempre soube assumir com dignidade o sofrimento de todo o Povo, colocando-se ao seu lado na defesa dos seus mais elementares direitos” (idem). Iha ne’e la temi tan religião seluk, apenas Igreja Católica.

            Los duni, iha Artigo 12o nu. 1º no 2º mos reconhece no respeita diferentes confissões religiosas, maibé, laos sira mak sai fali uma nain ka inan. Nune’e, religião sira seluk ne’e, iha Timor ita bele hatama sira iha nível bainaka de’it. Quanto mais seitas sira, hanesan hela nan resto nebé iha princesa nia nehan laran, bele sukit sai tiha. Nune’e, sira nia valor labele sai fali base ba democracia tamba minoria. Nune’e, afirmação nebé dehan valores cristãos sai base ba Democracia ne’e claro ona, tamba Timor idêntico ona hanesan “Terra de Santa Cruz e Terra de Santa Maria” nebé nia oan maioria mak cristão.

  1. Igreja hanesan Mãe e Mestra

Igreja existe hori uluk kedas, nune’e Estado moris husi nia hanesan oan, laos hanesan alin nem hanesan kaduak ka kolega. Igreja mos hori uluk kedas hamrik nuudar Mãe ho Mestra (Cfr. CONVAT II, p. XXV). Primeiro, Nuudar Mãe nia cuida, tau matan, paciência no hadomi nafatin nia oan sira maske nia oan sira dalaruma osan ho poder lanu to’o la respeita no hakarak hadook-an husi Igreja Católica, inclui mos belun nain rua karik. Segundo, nuudar Mestra nia hanorin nia oan sira, atu moris iha unidade, dame, domin, justiça, verdade, ho valor cristão sira seluk tan. Nuudar Mestra mos, hori uluk kedas nia hanorin nia oan sira katak poder ne’e atu cuidado, tau matan, salva, fo ksolok ba Maromak, ba ema, no ba criatura sira hanesan uluk Profeta, Jesus, Apóstulo, discípulo sira halao.  

Iha história Timor nian, Igreja mos assume knaar iha processo luta ba ukun rasik an. Tan ne’e, keta kaer de’it pluralismo hodi considera fali nia hanesan bainaka ida no keta halo bebeik Timor ne’e hanesan rai comunista nian nebé la ho Maromak. Nune’e, iha Timor Valores cristão sai base ba democracia, ne’e masuk akal no foti liu tan ita nia dignidade iha nação seluk nia matan laran.  Valores cristãos sai base ba democracia laos de’it ba grupo, maibe inclui ema hotu nebé moris iha Estado de Direito Democrático ida ne’e. Aliás valores critãos sai base mos ba religião sira seluk no ba ema hotu be moris iha rai Timor, basá Igreja cristã hanesan inan, Estado hanesan oan no religião sira seluk ne’e hanesan bainaka, seita sira hanesan de’it nan resto.  

  1. Observação ba belun nain rua nia crítica

Wainhira le didiak tiha belun nain rua ninia resposta crítica, ha’u descobre katak belun nain rua ninia exigência maka tenke trata no considera Estado, Igreja ho Religião sira seluk hanesan de’it iha democracia nia laran, at liu tan mak dehan fali Estado buat ketak ida Igreja buat ketak ida hodi haluha tiha Concordata nebé Vaticano halo ho Timor, no haluha mos processo no factus lubuk ida nebé lori Timor ne’e ba hamrik hanesan Estado democrático ida, hodi la hare mos ba juramento nebé wainhira Timor oan ida atu sai presidente nia sei dehan “Juro, por Deus, pelo povo e por minha honra” (CRDTL, Art. 77º nú. 3º). Iha ne’e, ita hare ona oinsa mak Democracia hakruk ba Teocracia ou bele dehan mos oinsa mak Estado hakruk ba Igreja. Se ne’e mak sakit liu ba belun nain rua karik, ha’u dehan de’it ne’e mak interdependência entre Estado ho Igreja.

Iha Estado democrático Timor-Leste nian laos puramente democrático, maibe cultura democrática (Preâmbulo). Iha ne’e ita hare oinsa mak cultura Timor funciona iha democracia. Tuir ami mambae nia cultura, inan inan, oan oan, bainaka bainaka, laos fali hanesan de’it. Ho ida ne’e maka iha democracia nia laran iha mos princípio de “separação de poderes na organização do Estado” (Preâmbulo). Atu dehan, iha democracia nia laran PR halao nia função, PM halao nia função, laos igualdade ona be, PM mos bele ba halao hotu PR nia cargo, lae. Maibe, sira liga malu ho princípio de interdependência (Cfr. Art. 69º). Iha CRDTL separação ne’e ba poder de’it, laos separação entre Igreja ho Estado. Se lei ne’e iha karik mungkin belun nain rua mesak mak hare ka inventa hodi afirma fali Estado ketak Igreja ketak.

Belun nain rua nia resposta crítica, nakonu ho termo sira Pluralismo, Igualdade, Justiça, Secularismo, etc. Sira ne’e mak sai hanesan razão atu foti valor husi religião seluk sai base hotu ba democracia, no afirma katak Estado ketak Igreja ketak, tan ne’e belun nain rua dehan keta mistura sasan. Belun nain rua nia argumentação ne’e hanesan fali Timor ne’e iha rua. Sira nain rua bidu ba bidu mai hanesan feto sira halo tik-tok ho de’it razão sira ne’e, maibe ha’u seidauk hetan argumento nebé klean ka fundamental atu esclarece oinsa mak valores husi religião seluk mos sai hotu base ba democracia. Baseia ba saida no factus saida?. Se belun nain rua kaer de’it mak pluralismo, igualidade no secularismo hodi la esclarece factus existencial ka histórico ruma, ba belun nain rua ha’u compara karik, hanesan labarik nebé nia inan sacrifica an hodi hahoris tiha nia iha uma ida, maibe nia boot nia nega tiha nia inan ne’e hodi considera fali bainaka nebé hela iha nia uma ne’e mak nia inan fali. Iha ne’e mak belun nain rua fingido tan la iha honestidade. Aliás, ne’e mak “Kacang lupa lupa kulit” lolós nian.

Iha sorin seluk, tan de’it valor husi religião seluk la sai hotu base ba democracia mak belun nain rua questiona kona ba discriminação. Ha’u hanoin discriminação iha Timor ne’e claro ona, basa termo discriminação ne’e ho liafuan seluk mak, distinção, destrição ho verbo maka diferenciar, distinguir no separar. Husi ne’e, discriminação atu dehan, los duni, iha Timor Igreja mak sai inan, Estado hanesan oan no religião hanesan bainaka, seita sira hanesan de’it nan resto  iha princesa nia nehan kuak, nebé princesa bele sukit sai tiha. Gituh aja ko repot

Conclusão

Hare ba razão hirak leten ne’e, wainhira belun Agosto Poto dehan VALORES CRISTÃOS SAI BASE BA DEMOCRACIA, ne’e razoável ka argumentado. Laos no sentido atu ita halo discriminação hodi contra princípio de igualdade nebé ita nia CRDTL consagra, tamba la inclui religião sira seluk, maibe tenke baseia ba factus existencial no históricus atu halo discriminação hodi hatene halo distinção, hatur ida-idak tuir nia fatin nudar Inan, oan no bainaka. Ba ha’u ida ne’e mak honestidade lolós. Iha ne’e laos no sentido haketak Igreja ketak Estado ketak, la’e. Nune’e, liu husi razão sira leten ne’e, ba ha’u hanesan factos nebé naton ona atu dehan katak iha Timor Igreja Católica ka Cristã mak sai inan ba Estado no Estado hanesan nia oan, ba religião sira seluk hanesan de’it bainaka ida nebé mai moris iha Igreja Católica nia uma laran, no seita sira hanesan de’it nan resto iha Igreja nia nehan kuak. Nune’e, Igreja Cristã ninia valor mak importante liu atu sai base ba democracia. Se belun nain rua iha argumento no razão seluk bele esclarece fali mai hodi defende katak valor husi religião seluk mos sai hotu base ba Democracia iha Timor.

Valores husi Cristão maka saida?. Iha balu nebé belun Poto cita ona, hanesan: Justiça, verdade, honestidade, seluk tan maka paz, amizade, domin, proteção, salvação, etc. Sira ne’e hotu mak ha’u argumento ona iha leten. Nune’e valores cristãos nian maka oinsa liga ema nia relação di’ak ho Maromak, ho ema seluk no ho criatura sira seluk. As liu husi ne’e maka dehan Salus animarum suprema lex katak uluk nanain Igreja cristã nia papel mak tau importância ba salvação da alma ne’e nuudar lei nebé as liu hotu. Nune’e, nia valor digno liu sai base ba democracia atu reduz, abuso do poder, manipulação, violação da vontade popular no dignidade humana, reduz mos violação ba direitos huamos, liberdade, furador da constituição sira, etc.  

 

Fontes

DIFUSORA BIBLICA, Bíblia Sagrada, 6ª Edição, Junho, 2016

LIAFUAN DI’AK BA IMI, Trad. Pe. Ronaldo SDB, Díli

CONCÍLIO VATICANO II (CONVAT II), Edit. A Duarte de Almeida et. all, Libreria Editrice Vaticana, 1998

ALBUQUERQUE, Luis de –MAGALHÃE, Ana Maria – ALÇADA, Isabel, Os descobrimentos portugueses: viagens e aventuras, Vol. I, 4ª Edição, Editorial Caminho, SA, Lisboa, 1991

BELO, Dom. Carlos Filipe Ximens, História da Igreja em Timor-Lest 450 Anos de Evangelisação (1562-2012),

            Vol. I, 1ª Edição, Tipografia Diocesana, Baucau, 2012

_____, Os Antigos Reinos de Timor Leste (Reys de Lorosay e reys de Lorotohoba, Coroneéis e Datos, 1ª Edição,

           Baucau, 2011

_____, LENDAS E NARRATIVAS DA HISTÓRIA DA IGREJA EM TIMOR-LESTE

LOBATO, Nicolau dos Reis, “Sabemos, e Podemo, e Devemos Vencer”, Edit. Martinho G. Da Silva Gusmão, Centro Nacional Chega, IP, Díli, 2018

NINER, Sara, Xanana Uma biografia política, Trad. Portuguesa, Lisboa, 2011

VASCONCELOS, Pedro Carlos Bacelar de, (Coord.), Constituição Anotada da República Democrática de Timor-Leste, Revisão: Ana Rita Silva, Colaboradores: Alexandre Corte-Real de Araújo, et. All. Editor: Direitos Humanos-Centro de Investigação Interdisciplinar Escola de Direito da Universidade do Minho Campus de Gualtar, Braga, outubro de 2011

REALE, Giovanni – ANTISERI, Dario, História da Filosofia Pagã Antiga, 2a Edição, Vol. I, Trad. Ivo Storniolo, São Paulo, Paulos, 2003

PLATÃO, A República, Trad. Carlos Alberto Nunes, 3ª Edição, Belem, EDUFRA, 2000

________, O Político, Trad. Carmen Isabel e Leal Soares, 2ª Edição, Círculo de Leitores e

    Temas e Debates (Oxford), 2014

PURSHOUSE Luke, A república de Platão, Trad. Luciana Pudenzi, São Paulo, Paulus, 2010

LIMA, Lana Lage da Gama, O padroado e a sustentação do clero no brasil colonial, In REVISTA DE HISTÓRIA [30] João Pessoa, jan./jun. 2014

NAVARRO, Eduardo de Almeida, O Reino deste mundo: o Padroado e seus Reflexos nas cartas de José Anchieta, In  Revista de Literatura Brasileira; São Paulo, 1989, p. 239

GUSMÃO, Martinho G. da Silva, “IMAGINING EAST TIMOR”: Colonialismo, Catolicismo, Nacionalismo. Hermenêutica Oan ida ba Celebração Jubilosa 500 (Parte 2), In Política Samea- Ética Falur, Compilação por José Fernandes da Silva, Instituto Superior, ISFIT, Díli, 2020

PINHEIRO, Pe. Francisco, Aula “História de Timor –Leste”, ISFIT, 2018

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Powered By WordPress | LMS Academic

content-1701

sabung ayam online

yakinjp

yakinjp

rtp yakinjp

slot thailand

yakinjp

yakinjp

yakin jp

yakinjp id

maujp

maujp

maujp

maujp

slot mahjong

SGP Pools

slot mahjong

sabung ayam online

slot mahjong

SLOT THAILAND

article 328000621

article 328000622

article 328000623

article 328000624

article 328000625

article 328000626

article 328000627

article 328000628

article 328000629

article 328000630

article 328000631

article 328000632

article 328000633

article 328000634

article 328000635

article 328000636

article 328000637

article 328000638

article 328000639

article 328000640

article 328000641

article 328000642

article 328000643

article 328000644

article 328000645

article 328000646

article 328000647

article 328000648

article 328000649

article 328000650

article 328000651

article 328000652

article 328000653

article 328000654

article 328000655

article 328000656

article 328000657

article 328000658

article 328000659

article 328000660

article 888000056

article 888000057

article 888000058

article 888000059

article 888000060

article 888000061

article 888000062

article 888000063

article 888000064

article 888000065

article 888000066

article 888000067

article 888000068

article 888000069

article 888000070

article 888000071

article 888000072

article 888000073

article 888000074

article 888000075

article 888000076

article 888000077

article 888000078

article 888000079

article 888000080

article 888000081

article 888000082

article 888000083

article 888000084

article 888000085

article 888000086

article 888000087

article 888000088

article 888000089

article 888000090

article 868100041

article 868100042

article 868100043

article 868100044

article 868100045

article 868100046

article 868100047

article 868100048

article 868100049

article 868100050

article 868100051

article 868100052

article 868100053

article 868100054

article 868100055

article 868100056

article 868100057

article 868100058

article 868100059

article 868100060

article 868100061

article 868100062

article 868100063

article 868100064

article 868100065

article 868100066

article 868100067

article 868100068

article 868100069

article 868100070

article 868100071

article 868100072

article 868100073

article 868100074

article 868100075

article 868100076

article 868100077

article 868100078

article 868100079

article 868100080

cuaca 898100011

cuaca 898100012

cuaca 898100013

cuaca 898100014

cuaca 898100015

cuaca 898100016

cuaca 898100017

cuaca 898100018

cuaca 898100019

cuaca 898100020

cuaca 898100021

cuaca 898100022

cuaca 898100023

cuaca 898100024

cuaca 898100025

cuaca 898100026

cuaca 898100027

cuaca 898100028

cuaca 898100029

cuaca 898100030

cuaca 898100031

cuaca 898100032

cuaca 898100033

cuaca 898100034

cuaca 898100035

cuaca 898100036

cuaca 898100037

cuaca 898100038

cuaca 898100039

cuaca 898100040

cuaca 898100041

cuaca 898100042

cuaca 898100043

cuaca 898100044

cuaca 898100045

cuaca 898100046

cuaca 898100047

cuaca 898100048

cuaca 898100049

cuaca 898100050

cuaca 898100051

cuaca 898100052

cuaca 898100053

cuaca 898100054

cuaca 898100055

cuaca 898100056

cuaca 898100057

cuaca 898100058

cuaca 898100059

cuaca 898100060

cuaca 898100061

cuaca 898100062

cuaca 898100063

cuaca 898100064

cuaca 898100065

cuaca 898100066

cuaca 898100067

cuaca 898100068

cuaca 898100069

cuaca 898100070

cuaca 898100071

cuaca 898100072

cuaca 898100073

cuaca 898100074

cuaca 898100075

cuaca 898100076

cuaca 898100077

cuaca 898100078

cuaca 898100079

cuaca 898100080

cuaca 898100081

cuaca 898100082

cuaca 898100083

cuaca 898100084

cuaca 898100085

cuaca 898100086

cuaca 898100087

cuaca 898100088

cuaca 898100089

cuaca 898100090

cuaca 898100091

cuaca 898100092

cuaca 898100093

cuaca 898100094

cuaca 898100095

kasus 898100011

kasus 898100012

kasus 898100013

kasus 898100014

kasus 898100015

kasus 898100016

kasus 898100017

kasus 898100018

kasus 898100019

kasus 898100020

article 898100021

article 898100022

article 898100023

article 898100024

article 898100025

article 898100026

article 898100027

article 898100028

article 898100029

article 898100030

article 898100031

article 898100032

article 898100033

article 898100034

article 898100035

article 898100036

article 898100037

article 898100038

article 898100039

article 898100040

article 898100041

article 898100042

article 898100043

article 898100044

article 898100045

article 898100046

article 898100047

article 898100048

article 898100049

article 898100050

article 898100051

article 898100052

article 898100053

article 898100054

article 898100055

article 898100056

article 898100057

article 898100058

article 898100059

article 898100060

article 710000031

article 710000032

article 710000033

article 710000034

article 710000035

article 710000036

article 710000037

article 710000038

article 710000039

article 710000040

article 710000041

article 710000042

article 710000043

article 710000044

article 710000045

article 710000046

article 710000047

article 710000048

article 710000049

article 710000050

article 710000051

article 710000052

article 710000053

article 710000054

article 710000055

article 710000056

article 710000057

article 710000058

article 710000059

article 710000060

article 710000061

article 710000062

article 710000063

article 710000064

article 710000065

article 710000066

article 710000067

article 710000068

article 710000069

article 710000070

article 710000071

article 710000072

article 710000073

article 710000074

article 710000075

article 710000076

article 710000077

article 710000078

article 710000079

article 710000080

article 999990001

article 999990002

article 999990003

article 999990004

article 999990005

article 999990006

article 999990007

article 999990008

article 999990009

article 999990010

article 999990011

article 999990012

article 999990013

article 999990014

article 999990015

article 999990016

article 999990017

article 999990018

article 999990019

article 999990020

article 999990021

article 999990022

article 999990023

article 999990024

article 999990025

article 999990026

article 999990027

article 999990028

article 999990029

article 999990030

article 999990031

article 999990032

article 999990033

article 999990034

article 999990035

article 999990036

article 999990037

article 999990038

article 999990039

article 999990040

content-1701
error: Content is protected !!