“QUE A VOSSA FÉ SEJA A VOSSA CULTURA”: ADVENIAT REGNUM TUUM

(Pe. Joaquim Sarmento, S.J.)

Hakbesik-án atu simu Sua Santidade Papa Francisco nia visita mai ita nia rain no ita nia Kreda, di’ak los ba ita ida-idak nudár sarani no Timor oan atu contribui ba reflexão sira, prepara ita nia án atu sai rai metan di’ak ba fini nebé Amu Papa sei kari. Seja bemvindo contribuição  di’ak ho forma sa de’it, atu halo ita bele compreende: hanesan visita Santo Papa João Paulo II nian importante lós tiha ona ba Timor iha tempo ocupação  estrangeira nian laran, saida mak importánsia visita Papa Francisco nian ba Timor independente ohin loron? Se JP II mai hetan Timor iha dadur laran, Papa Francisco sei mai hetan Timor ida oinsá? Tamba saida Amu Bispo sira desidi atu hili liafuan exortação  “Que a vossa fé seja a vossa cultura” atu sai lema hodi anima no dirige ita nia fuan iha visita Papa Francisco nian? Por alguma razão.

Lema nebé Igreja Timor hili ona, “Que a vossa fé seja a vossa cultura” ne’e tema ida nebé importante tebes iha ita nia tempo ohin loron Timor nian. Liu tiha tinan 500 presença  cristandade  nian iha Rai Timor, fiar sarani goza tempo ida buras em termos de número. Maibé fiar sarani (fé cristã) nudár cultura moris nian, no sentido katak valores sira dotrina sarani nian sai duni princípio s nebé anima Timor oan sira nia moris, katak ita moris tuir duni iha moris lor-loron, ne’e buat ida foun ka nurak hela. Ema matenek sira fo hanoin ita katak iha 1930 ema católico iha população Timor ne’e 4% de’it. Besik ba invasão  Indonésia, percentagem  ne’e sa’e ba to’o besik 30%. Tinan sanulu liu tiha invasão  militar Indonésia  nian,  número  sa’e to’o 85%. Ne’e katak, iha prazo  tinan sanulu de’it,  número  população católica iha Timor sa’e 55%. Motivo sira hanesan segurança , cultura, humanitaria, no lei Indonésia  nian sai razão  nebé bele explica crescimento  ida lalais tebes ne’e.

Aumento iha  número  ne’e la nesesariamente lori-ho qualidade moris sarani nian ida nebé auténtica. Ema barak simu batismo la ho preparação  adequada iha tempo emergência  funu nian, tempo violênsia nebé halo vida la regular. Nune’e nakloke luan odamatan ba sinkretisme, superfisialidade, ritualisme, relativisme moral, nebé sei iha presença  forte iha Timor. Ha’u observa kleur ona katak iha Timor, iha ‘atividade religiosa’ barak los, maibé ‘experiência espiritual’ sei oituan hela, exatamente  tamba iha drama separação entre fé no cultura, entre ambiente espiritual iha liturgia nia laran (sacramento rito) no prática moris lor-loron nian (sacramento vida). Halo ita hanoin fali Jesus bolu atenção  ba ita iha Evangelho  S. Mateus iha loron Domingo XXII: Povo ida ne’e adora Ha’u ho ibun tutun de’it, maibé nia fuan dook hosi Ha’u. Tamba ne’e Igreja nia missão  iha Timor ohin loron ‘não é baptizar os gentios más evangelizar os baptizados’. Ita hotu sei precisa haka’as-an atu moris tuir valores Evangelho nian nudár prinsipios de guia iha ita nia moris no estrutura sira.

Se iha tempo Indonésia, ema halo distinção  claro entre ‘kebudayaan’ (cultura) no ‘kesenian’(arte), ita ohin loron ladun halo claro ida ne’e. Ema usa tais ita dehan ‘hatais cultura’, ema dahur ka tebe, ita dehan ‘dança cultura’. Hatais ka dahur ne’e, la’os exactamente  cultura, maibé forma ka expressão  de’it hosi cultura, arte ida de’it atu hatudu valores nebé kle’an liu. Cultura uluk liu hotu significa conjunto de valores ka prinsipios fundamentais nebé anima, orienta, ka caracteriza sociedade ka grupo sosial ida. Depois mak sei refere ba aspeto sel-seluk hanesan normas, tradição, lingua, costumes, crenças , tecnologia, etc. Dalaruma ita lori ida ne’e ba to’o iha aspeto fiar nian. Ema tara cruz iha kakorok ka iha tilun la halo nia sai católico, ne’e arte de’it. Ema moris tuir prinsipio sira iha dotrina Jesus nian, se valores Reino nian (paz, justisça, verdade, amor, compaixão, perdão, nst) mak anima no dirige nia vida tomak (atitude, pensamento, liafuan, hahalok, decisões ), ne’e mak dehan ema ne’e nia fé cristã sai duni nia cultura.

Exemplo  ki’ik ida. Iha ita nia rain ohin loron, se ita rona ema dehan ‘se ó perdua nia ne’e ó la mane, o tauk-ten, o mau-fetok’. Ita rona liafuan ne’e, se ita honesto ho ita nia aan, iha kle’an ita nia estrutura mental nian, ita concorda hela ho liafuan ka atitude ida ne’e. Enquanto, valor Evangelho nian tane ás perdão nudár expressão  ás liu hosi domin (perdua katak hadomi ema nebé la merese simu ita nia domin).

Tema visita papal “Que a vossa fé seja a vossa cultura” ne’e sujeitu ba hanoin oioin.  Buat saida mak di’ak iha cultura Timor nian nebé halo Evangelho bele encaixa di’ak? Iha buat di’ak barak los. Valores sira hanesan religiosidade (relação ho ‘mundu seluk’), fraternidade (lasu familiar no piedade filial), resistênçia no martirio (sacrifisio), respeitu ba tradição, responsabilidade coletiva no resiprosidade, pobreza no simplisidade, nts.  Independênsia Timor nian oferese mos espaço atu ‘redescobre’ identidade povo nian (harí uma lisan no seluk tan) no conhede ita nia identidade rasik di’ak liu tan. Iha conferência ida iha Paroquia Becora iha 2002, jovem ida husu ba ha’u saida mak unifica Timor? Hau hatan buat tolu: nia história, nia fé católica, no lian Tetum. Maibé bele iha ema nebé haré cristianismo nudár cultura estrangeira ida, ocidental, no haré história nudár processo  superação  ba cultura local (halakon tiha cultura local). Em vez de desenvolve ‘teologia da história’ Timor nian ida atu sai estrutura interpretativa ida hodi compreende ita nia história nudár manifestação Na’i Maromak nia plano providensial ba ita nia rain Timor. Karik bele to’o ba descreve ‘o Rosto Timorense de Cristo’.

Diálogo entre cultura Evangelho nian ho cultura local (lulik) sei sai hela ponto ida nebé seidauk claro, seidauk distingue didi’ak entre ‘adora lulik’ (Enquanto lulik ne’e troca tiha Maromak nia fatin) no ‘venera beiala sira nia tradição ’ (nebé la nesesariamente contradiz valores ka prinsipio Evangelho nian). Liu-liu se ita hanoin fali ‘lulik’ foun sira nebé ema adora mate  ohin loron hanesan osan, poder, án-rasik, telemovel, ka culto ba individu ruma iha organização  popular sira. Seidauk sura cultura iha ita nia tempo ohin loron, cultura digital no informática, ciençia no tecnologia, comersio, nebé sadik Igreja, liu-liu iha ita nia contexto ka cultura de aparências nebé encaixa di’ak los ho superficialidade iha ema sarani barak nia moris. Sei iha aspeto ka dimensão  barak iha ita nia moris lor-loron nebé precisa tebes evangelização , katak princípio  ka valores ka virtudes sarani mak prevale no ukun efetivamente. Hosi kedas buat nebé prático no individual ba to’o aspeto boot sira hanesan hala’o política ho moral, hala’o bisnis ho étika cristã. Ita lebele satisfeito ho  número  boot iha percentagem  população católica, bele acontece  katak iha maioria hanesan ne’e bele aplica lei comércio  nian: ‘penawaran tinggi, harga turun’. Buat sira ne’e hatudu daudaun ona processo  secularização  ida, ema hamenus ona halo referênsia ba valores sira Evangelho nian no autoridade insitucional Igreja nian.

Ha’u hanoin katak ba Igreja, independênsia ne’e la completo se povo continua sai atan ba inimigo klamar nian, ba poder boot sira, ka ba grupo ki’ik vicioso no aproveitantes balu nebé lori povo nia naran hodi buka di’ak ba án rasik. Sei iha opressão  ho formas oioin (sosial, política, cultural, religiosa),  nebé Timor oan la consegue liberta án. Ita seidauk to’o ba liberdade auténtica, verdadeira, duradoira. Luxúria barata, vício  oi-oin sei continua hela dadur ita Timor oan barak. Husik ita nia án atu colonializa malu, ka inimigos do Evangelho colonializa ita. Jesus Cristo, ita nia ‘Dalan, Lialos no Moris’ nia ukun ka nia ‘cultura’ seidauk efetivo didi’ak iha ita nia fuan no ita nia rain, ita nia escolha no procedimento sira, ita nia sistema no estrutura sira. Cultura da morte mak sei domina hela: oho, sobu, hafahe ema, tesi, sunu, estraga ema nia futuro, halakon ema nia oportunidade, no formas violênsia barak seluk (lia mate sira baibain halibur ema barak liu, ema fo osan no tempo barak liu, nst). Hasés tiha Arte Moris, haburas fali artes marsiais. Ha’u observa hela hosi tempo luta mai ohin loron, ‘mate ba Cristo’ pronto, maibé  ‘moris ba Cristo’ lae.

Igreja nia missão inclui promove ‘cultura de vida’, valoriza no protege dignidade ema nian iha nia fase sa de’it. Hanesan halo campanha atu educa atu fo folin boot ba vida, no desenvolve política atu protege vida no inan rai, tau matan ba sira nebé vulneravel. Ne’e foin rohan de’it hosi trabalho de casa boot ida.

Ita contempla Timor ida nebé desde 2008 ha’u descreve nudár “um Timor ‘surpreendido  pelo dinheiro e pela liberdade”. Iha confusão  de valores barak tamba experiénsia violênsia naruk no kle’an, iha choques de culturas oioin, iha necessidade ba sobrevivência  nebé obriga. Iha confusão  laran, ita nia consciência moral la kro’at ona atu distingue di’ak no át, valores Evangelho nian seidauk nakfilak sai ita nia critério ba escolha sira. Se oho ne’e bele hetan osan, beik mós bele kaer ukun no manan osan povo nian, ka lelang ema nia sasán ita considera abilidade ida (hatene moris), então ita iha problema cultura Evangelho nian. Ema matenek uluk nian ida iha visão ida katak iha tempo ema bulak nian, ema ida la bulak ne’e ‘justru’ nia mak bulak fali. Ohin loron iha Timor, iha serviço  fatin, se ema hot-hotu halo corrupção  (osan, tempo, autoridade, espaço, nst), então ida la corrupto ne’e nia mak estranho fali, nia mak beik fali, nia mak ema considera ‘miring’ fali. Amu Papa Francisco hanorin barak kona-ba discernimento inaciano, exactamente  tamba situação confusão  de valores hanesan ne’e.

Ita husu ba ita nia aan, se violência oioin (física, verbal, institucional, nst) acontece iha ita nia rain católico ne’e, ne’e maioria hahalok ema católico nian tamba ita maioria duni iha número, ita nia pergunta mak ne’e: to’o iha nebé Evangelho sai duni ‘roman no masin’  nebé leno no fo sabor ba ita nia moris hamutuk? Sai duni ita nia cultura? Oinsá ita nia moris espiritual pessoal bele contribui ba sociedade ida nebé melhor? Oinsá ita bele habadak distánsia entre: moris santo iha misa laran no moris han malu ‘fahe malu namkari’ liu tiha misa remata? Oinsá anúnsio ba Evangelho ne’e lori duni conversão iha fuan no liberta duni ita hosi formas de opressão  oioin nebé sei continua hela ohin loron?

Ha’u pessoalmente haré visita Sua Santidade Papa Francisco nian, ho lema “Que a vossa fé seja a vossa cultura” ne’e visita ida nebé Timor precisa tebes. Karik ita bele classifica visita ne’e nudár ‘urjente’. Se Santo Papa João Paulo II mai visita Timor wainhira Timor iha hela dadur laran, buka hela liberdade. Visita ida ohin loron la menus importante, la menus urjente, la menus exigente. Timor iha hela dadur laran, hamrok ba liberdade ida lolós nebé so Na’i Maromak de’it mak bele fo, no Na’i Maromak fo tiha ona liu hosi Jesus Cristo. La to’o ba Timor atu reconhece de’it Igreja nia papel iha luta, assina concordata, ka hasuli fundos hosi rikusoin Timor nian ba instituição sira Igreja nian. Ita nia nação foun ne’e precisa sai espaço no oportunidade ida atu concretiza, atu haburas buat nebé ita hanaran “O Reino de Deus”. Ita nia nação foun ne’e precisa redescobre fila-fali no hatur nia uma kain bot iha airin-mean ida nebé lolós, nebé anin boot no laloran boot sei la sobu. No ida ne’e ita hatene: Cristo nudár ita nia fatuk inan.

Wainhira foin aprende lé, ha’u contente bele hatene lé liafuan “Adveniat Regnum Tuum” (halo Ita nia Reino to’o mai ami) nebé imprimi boboot iha arco principal Igreja Soibada nian (tinan ne’e selebra 120 anos). Ema boot sira iha Timor nia história recente, sira nebé moris iha Soibada, ka estuda ou hanorin iha neba, sira nebé ikus mai harí partidos políticos, ka involve-án iha luta Timor nian, sei hanoin hetan liafuan sira ne’e. Ohin loron ha’u lé fali liafuan sira ne’e nudár  visão no missão  ida nebé ami nia missionário Jesuita sira uluk marca hela ba ita nia Rain Timor. Ita labele haluha katak Na’i Jesus nia mensagen central la’os Igreja, maibé “Maromak nia Reino”, no Igreja existe atu serbí ba Reino ne’e. Reino nebé ita hanesan ita hananu iha missa: Reino de amor, de justiça, de paz, de perdão, de verdade, de compaixão, de liberdade. Ita nia estado de direito nebé beiala no asswa’in sira mehi sei dirige án ba direção Maromak nia Reino ne’e, nia emar sira moris iha cultura Evangelho nian.

Amu Papa Francisco nia visita sei husik hela compromisso boot ida ba Timor-Leste Independente: ba ita nia ukun na’in civil, eclessial, tradicional, no militar, ba ita hotu povo sarani tomak. Ita harohan no haka’as án atu ita hotu bele aproveita di’ak ‘momentum’ graça ida ne’e, atu visita ne’e iha duni impacto ida ba ita. Saida mak ita ida-idak precisa halo? Visita ne’e la’os buat mágico ida nebé halo ita sai santo/a matak derepenti tiha de’it. Ita harohan atu força moral no mensagem hosi visita ne’e bele inspira no hakbiit duni no sai ponto de partida foun ida ba ita nia povo sarani iha Timor. Ita sei precisa hadia ita ida-idak nia án (valores Evangelho nian sai duni ita nia ‘roman no masin’), ita precisa hadiak ita nia instituição sira, ita nia lei, ita nia preferência  sira, ita nia catequese (liu-liu catequese ba adultos nebé necessário maibé menus lós), no aspeto barak seluk. Mai ita hakaas-án sai rai metan di’ak, husik Amu Papa Francisco nia visita hafoun ita. Seidauk tarde demais atu Timor re-examina nia identidade, nia razão de ser, nia airín mean sira, nia hun no rohan, no ita hotu serviço  hamutuk hatuur sasan halo loloos fali. Bem vindo, Sua Santidade Papa Francisco. Adveniat Regnum Tuum.

Powered By WordPress | LMS Academic

content-1701

sabung ayam online

yakinjp

yakinjp

rtp yakinjp

slot thailand

yakinjp

yakinjp

yakin jp

yakinjp id

maujp

maujp

maujp

maujp

slot mahjong

SGP Pools

slot mahjong

sabung ayam online

slot mahjong

SLOT THAILAND

article 328000621

article 328000622

article 328000623

article 328000624

article 328000625

article 328000626

article 328000627

article 328000628

article 328000629

article 328000630

article 328000631

article 328000632

article 328000633

article 328000634

article 328000635

article 328000636

article 328000637

article 328000638

article 328000639

article 328000640

article 328000641

article 328000642

article 328000643

article 328000644

article 328000645

article 328000646

article 328000647

article 328000648

article 328000649

article 328000650

article 328000651

article 328000652

article 328000653

article 328000654

article 328000655

article 328000656

article 328000657

article 328000658

article 328000659

article 328000660

article 888000056

article 888000057

article 888000058

article 888000059

article 888000060

article 888000061

article 888000062

article 888000063

article 888000064

article 888000065

article 888000066

article 888000067

article 888000068

article 888000069

article 888000070

article 888000071

article 888000072

article 888000073

article 888000074

article 888000075

article 888000076

article 888000077

article 888000078

article 888000079

article 888000080

article 888000081

article 888000082

article 888000083

article 888000084

article 888000085

article 888000086

article 888000087

article 888000088

article 888000089

article 888000090

article 868100041

article 868100042

article 868100043

article 868100044

article 868100045

article 868100046

article 868100047

article 868100048

article 868100049

article 868100050

article 868100051

article 868100052

article 868100053

article 868100054

article 868100055

article 868100056

article 868100057

article 868100058

article 868100059

article 868100060

article 868100061

article 868100062

article 868100063

article 868100064

article 868100065

article 868100066

article 868100067

article 868100068

article 868100069

article 868100070

article 868100071

article 868100072

article 868100073

article 868100074

article 868100075

article 868100076

article 868100077

article 868100078

article 868100079

article 868100080

cuaca 898100011

cuaca 898100012

cuaca 898100013

cuaca 898100014

cuaca 898100015

cuaca 898100016

cuaca 898100017

cuaca 898100018

cuaca 898100019

cuaca 898100020

cuaca 898100021

cuaca 898100022

cuaca 898100023

cuaca 898100024

cuaca 898100025

cuaca 898100026

cuaca 898100027

cuaca 898100028

cuaca 898100029

cuaca 898100030

cuaca 898100031

cuaca 898100032

cuaca 898100033

cuaca 898100034

cuaca 898100035

cuaca 898100036

cuaca 898100037

cuaca 898100038

cuaca 898100039

cuaca 898100040

cuaca 898100041

cuaca 898100042

cuaca 898100043

cuaca 898100044

cuaca 898100045

cuaca 898100046

cuaca 898100047

cuaca 898100048

cuaca 898100049

cuaca 898100050

cuaca 898100051

cuaca 898100052

cuaca 898100053

cuaca 898100054

cuaca 898100055

cuaca 898100056

cuaca 898100057

cuaca 898100058

cuaca 898100059

cuaca 898100060

cuaca 898100061

cuaca 898100062

cuaca 898100063

cuaca 898100064

cuaca 898100065

cuaca 898100066

cuaca 898100067

cuaca 898100068

cuaca 898100069

cuaca 898100070

cuaca 898100071

cuaca 898100072

cuaca 898100073

cuaca 898100074

cuaca 898100075

cuaca 898100076

cuaca 898100077

cuaca 898100078

cuaca 898100079

cuaca 898100080

cuaca 898100081

cuaca 898100082

cuaca 898100083

cuaca 898100084

cuaca 898100085

cuaca 898100086

cuaca 898100087

cuaca 898100088

cuaca 898100089

cuaca 898100090

cuaca 898100091

cuaca 898100092

cuaca 898100093

cuaca 898100094

cuaca 898100095

kasus 898100011

kasus 898100012

kasus 898100013

kasus 898100014

kasus 898100015

kasus 898100016

kasus 898100017

kasus 898100018

kasus 898100019

kasus 898100020

article 898100021

article 898100022

article 898100023

article 898100024

article 898100025

article 898100026

article 898100027

article 898100028

article 898100029

article 898100030

article 898100031

article 898100032

article 898100033

article 898100034

article 898100035

article 898100036

article 898100037

article 898100038

article 898100039

article 898100040

article 898100041

article 898100042

article 898100043

article 898100044

article 898100045

article 898100046

article 898100047

article 898100048

article 898100049

article 898100050

article 898100051

article 898100052

article 898100053

article 898100054

article 898100055

article 898100056

article 898100057

article 898100058

article 898100059

article 898100060

article 710000031

article 710000032

article 710000033

article 710000034

article 710000035

article 710000036

article 710000037

article 710000038

article 710000039

article 710000040

article 710000041

article 710000042

article 710000043

article 710000044

article 710000045

article 710000046

article 710000047

article 710000048

article 710000049

article 710000050

article 710000051

article 710000052

article 710000053

article 710000054

article 710000055

article 710000056

article 710000057

article 710000058

article 710000059

article 710000060

article 710000061

article 710000062

article 710000063

article 710000064

article 710000065

article 710000066

article 710000067

article 710000068

article 710000069

article 710000070

article 710000071

article 710000072

article 710000073

article 710000074

article 710000075

article 710000076

article 710000077

article 710000078

article 710000079

article 710000080

article 999990001

article 999990002

article 999990003

article 999990004

article 999990005

article 999990006

article 999990007

article 999990008

article 999990009

article 999990010

article 999990011

article 999990012

article 999990013

article 999990014

article 999990015

article 999990016

article 999990017

article 999990018

article 999990019

article 999990020

article 999990021

article 999990022

article 999990023

article 999990024

article 999990025

article 999990026

article 999990027

article 999990028

article 999990029

article 999990030

article 999990031

article 999990032

article 999990033

article 999990034

article 999990035

article 999990036

article 999990037

article 999990038

article 999990039

article 999990040

content-1701
error: Content is protected !!