VALOR CULTURAL PERANTE INVENÇÃO CULTURAL IHA TEMPO OHIN LORON

Husi: David Martins (Estudante ISFIT, I Ano de Teologia)

Introdução

Haré ba situação ohin loron nian, be halo ema barak está fora de si, katak ema sai husi nia an ka sai husi nia cultura nebé lolos hodi ba moris iha vida inventada ida be halo buat hotu mesak aneh/estranho ka ema halo buat hotu sai bai-bain hotu, hanesan, aborto, prostituição, divórcio, selingkuh, tara an, tolok ka hotar, sexismo, pansexualismo, gay, lesbian, trangender, etc. Los duni, realidade sira ne’e babain ba ema nebé la iha cultura, maibe ba ema nebé iha cultura, actos hirak ne’e laos bai-bain. Laos babain iha saida no iha nebé?. Tuir mai ita ba hare iha por menores lima.

1. Cultura nia sentido

Antigamente termo cultura iha sentido rua: primeiro, sentido literal, iha sentido ne’e liafuan cultura mai husi lian latim Culture nuudar substantivo ida be mai husi verbo Colere, ba Português maka cultivar, significa kuda fini, ai-han, ai-horis, etc. Segundo, sentido genérico, iha sentido ne’e cultura refere ba sentido comum ida, nebé ita bele entende nuudar sistema ida, be composto husi ema nia conhecimento, opinião, fiar, toman no hahalok ka actos sira nebé halo ema ida sai oinseluk  ho ema seluk, ex. Ema Ermera la hanesan ho ema Baucau, ema Timor la hanesan ho ema Holanda, etc. (MARTINS: 2020: 3).  Husi ne’e mak ikus mai ema temi liafuan personalidade ka identidade humana.

Termo cultura hetan mos nia mudança do sentido tuir ninia tempo. Nune’e, australiano Roy Wagner dehan, iha séc. XII-XV cultura refere ba fatin nebé ema kuda ai-horis sira/ toos. Tempo tuir mai mak termo ne’e hetan nia sentido específico hodi hatudu ba processo oinsa ema nia hahalok kuda ai-horis ida iha toos ne’e. Iha séculos XVIII no XIX cultura atu esclarece ema ida nia personalidade/identiadade ka nia origem (WAGNER: 2010: 54). Nune’e, ohin loron koalia konaba cultura ita koalia kona ba ita nia personalidade ka identidade. Maibe liafuan personalidade ka identidade ne’e hatudu iha elementos culturais lubuk ida, hanesan: língua, religião, agricultura, educação, política, social, economia, uso, costume, etc. Husi ne’e, ita bele dehan katak hahalok hotu mesak cultura. Maibe sei mosu questão, será que actos hanesan: tráfico humano, aborto, droga, prostituição, selingkuh, divórcio, tara an, tolok, hotar, sexismo, pansexulismo, LGBT, etc. Sira ne’e hotu cultura?. Tuir ami nia cultura sira ne’e LA’E no LAOS cultura. Basá ami nia cultura iha rasik ninia forma, valor, moral, ética no educação, etc. Nune’e, ohin loron ita precisa hanoin ka halo fali saida mak Abílio Araújo hanaran “Renascimento Cultural de Timor-Leste” (LOBATO: 2018: 28).

2. Valor cultural

Iha Timor, valor cultural liga malu ho Uma-Lisan, Uma-Lulik, Fetosa-Umane, etc. Dala ruma ema barak hanoin katak iha cultura mak ema halo negociação hodi manipula malu ho sasan ka riku-soin sira. Maibé ita haré didiak buat sira ne’e hotu husi parte ida atu valoriza ema, por exemplo, hafolin feto laos ita sosa feto, basá Abílio Araújo dehan “o barlaque/hafoli, não como o processo de compra/venda da mulher, mas como a união de duas grandes famílias do noívo e da noíva assente nos pilares do fetosa-umane como os fundamentos sobre os quais assentava a organização sociopolítica da sociedade timorense” (LOBATO: 2018: 28). Ita nia cultura ida ne’e iha nanis ona, no tempo tuir mai ita nia avo sira defende wainhira colonialista no invasores sira mai okupa ita nia rain. Nune’e, avo sira la luta de’it ba Ukun-Rasik-An ka libertação da pátria, maibe sira mos luta no defende cultura wainhira malae sira dehan at cultura ne’e (LOBATO: 2018: 251-271). Tan e’e, ukun an significa além de ita independente, ita mos hamrik no moris rasik iha ita Timor nia cultura, laos ba tabele ka copy fali Europa ka rai seluk nia life stile mai paste fali iha ne’e. Independência questão externa, maibe Ukun-Rasik-An questão interna. Nune’e, Ukun-Rasik-An mak hatur lolos ita Timor nia personalidade ka identidade ida hanesan ema nebé hatene ukun ka domina nia an rasik, moris tuir nia cultura, religião ka life stile rasik, etc. Nune’e mak povo luta laos atu concretiza de’it independência, maibe atu defende mos ita nia personalidade ka identidade nuudar Timor oan be hatudu iha ita nia cultura sira diferente ho malae sira nian.

Baseia ba personalidade ka identidade ne’e maka Teixeira Coelho brazileiro define valor cultural ho liafuan rua: ação no fabricação. Nia dehan “ação quer dizer, a coisa correta, o certo, o justo; fabricação significa engano, intriga, artíficio, dolo” (COELHO: 2001: 15). Iha ne’e maka ita hatene kona ba saida mak valor cultural. Nune’e, valor cultural katak ação nebé correta, certo no justo. Refere ba ação ohin loron nian maka, mane hola feto, feto hola mane, panalero iha karik acolhe hanesan Papa Francisco dehan, laos exclui, mane mane los, feto-feto los, etc. Laos gay, lesbian, bisex, sexismo, pansexulismo, transgender, etc. sira ne’e mak Coelho hanaran engano, intriga, artifício no dolo (fabricação/invenção).

Nune’e, Coelho afirma katak ita labele confunde sentido husi cultura, basá “cultura é o que move o indivíduo, o grupo, para longe da indiferença, que só pode proceder pela diferenciação. Seu oposto é a diluição e a barbárie” (COELHO: 2001: 21). Ho liafuan badak, cultura mak ponto de referência ida nebe tau hamutuk no halo povo ida hanesan, atu la bele sai hanesan ho povo seluk ka nação seluk. Cultura especifica ida ho nia valores especificos halo povo ida sai especial, único no diferente ho povo ou nação seluk. Portanto, cultura ne’e halo indivíduo ka grupo ida moris ho valores humanos hodi luta hasoru diluição, diluição katak ita iha ona valores rasik maibe tamba falta de diligência no inteligencia ita raut fali life stile husi povo seluk nian hodi tau hamutuk ho ita nian nebé iha ona, no consequentemente bele resulta diminuição ba valores nebé ita iha ou bele mos modifica tiha originalidade cultura ita nian, no barbárie katak sociedade ida nebe la iha ona valores no normas atu regula nia conduta sira, ikus mai moris iha desordem nebe nakonu ho ação violenta hanesan violência sexual, violência doméstica, baku malu, etc.

Assim, nia liga kedas educação ho cultura hamutuk, hodi dehan cultura ho educação ne’e buat rua nebé lao hamutuk hodi halo ema “sair fora de si, sair do contexto em que se está para ver outra coisa, para ver melhor, para ver além, para enxergar sobre, acima, por cima, para ver de dentro” (COELHO: 2001: 29). Iha ne’e sair fora de si laos estar fora de si. Ho liafuan badak katak, cultura ne’e halo com que ema sai husi ninia visão ida nebe kloot, nakukun no la klean hodi hare ho lolos no momós essência husi valor hotu nebé iha atu laos halakon maibe atu bele descobre no desenvolve di’ak liu tan elementos culturais mais nobres, nebe helik hela iha cultura em si. Tamba ne’e maka poeta e ensaista Mathew Arnold identifica “cultura como suavidade e luzes que permitem ver as coisas como são, num processo dinâmico e não egoista” (COELHO: 2001: 25). Katak cultura ne’e forma ita atu hare buat ida ho criatividade no dinâmica, matan moris no neon nain. Nune’e, husi cultura ita bele fo valor ba an rasik, mane mane los, feto feto los, fo valor ba ema seluk no kesi ita nia relação íntima ho Maromak no mos ho ema seluk, no mos natureza (SOARES Cs: 2020: 21).

3. Invenção cultural

Termo invenção katak buat original(tuan) ida iha tiha ona maibe ha’u hakarak aumenta ka tempel tan buat foun ida ba maske tuir lolós la han malu, exemplo iha ami nia cultura dehan feto hola mane (tuan), maibe ha’u hakarak inventa fali dehan mane hola mane (foun), ikus mai ida tuan la simu ida foun, aliás lia la kona malu, violência hahu mosu. Iha caso ne’e Roy Wagner hanaran “A invenção da cultura” (WAGNER: 2010: 38), ou Eric Hobsbawn hanaran “A invenção das tradições” (HOBSBAWM: 1997: 25). Buat rua ne’e quase hanesan, basá refere hotu ba hahalok nebé ema mak inventa atu estraga tradição, uso, costume, cultura, moral no valores humanos hotu. Ohin loron, iha Timor, hahalok sira ne’e maka, aborto, prostituição, divórcio, tara an, selingkuh, tolok, hotar, violência sira, gay, laesbian, trangender, etc. Aumenta tan ho sexismo ka pansexualismo ou orientação sexual nebé Sr. Martinho Gusmão fo exemplo hanesan “mane hola mane, feto hola feto hanesan LGBT” (GUSMÃO: 2022). Wainhira caso sira hanesan ne’e sae makas Coelho dehan ita tama iha “crise dos valores culturais” (COELHO: 2001: 20). Katak ita tama iha desafio boot ida nebé halo ita rasik la hatene ita nia cultura, até viola mos ita nia valor cultural hotu, nune’e ita gosta de’it mak halo buat sira nebé la di’ak no hatudu de’it hahalok at sira iha sociedade nia le’et. Dala ida tan, tuir Coelho, hahalok sira ne’e maka hanaran  fabricação/invenção nebé lori engano, intriga, artíficio no dolo ba sociedade no ba an rasik.

Coelho mos dehan katak ohin loron ita gosta inventa ema seluk nia cultura ba ita nian, hanesan copy nação seluk nia cultura hodi halo iha ita nia rain (inventa), hanesan hatais badak, sex livre, prostituição, feto hola feto, mane hola mane, transgender, etc. Ho sira ne’e hotu mak nia dehan “enquanto nossa invenção de outras culturas não puder reproduzir, ao menos em princípio, o modo como essas culturas inventam a si mesmas” (COELHO: 2001: 66). Katak ita copy ema seluk nia cultura ba ita nian ne’e la produz buat di’ak ruma ba ita, nem valor ruma mos, tamba destrui tan ita nia cultura mak iha. Husi ne’e mak Hobsbawm dehan “as novas tradições surgiram simplesmente, por causa da incapacidade de utilizar ou adaptar tradições velhas. Houve adaptação quando foi necessário conservar velhos costumes em condições novas ou usar velhos modelos para novos fins” (HOBSBAWM: 1997: 13). Ida ne’e atu dehan katak, agora ita halo buat mesak aneh ka at hela de’it tamba ita haluha ka la valoriza ona ita nia valor husi cultura rasik. E nune’e nia dehan tan “não é necessário recuperar nem inventar tradições quando os velhos usos ainda se conservam” (HOBSBAWM: 1997: 16). Ho liafuan badak katak ita keta inventa sasan wainhira ita nia cultura, costume ka uso sira la fo dalan.

4. Reflexão crítica ba situação atual

Los duni, ami nia cultura desde uluk kedas, wainhira mane ida lori fali mane ida ba apresenta ba família atu kaben, ema lori katana maubeka duni lakon tiha, nune’e mos feto ida atu lori fali feto ida ba apresenta atu hola malu, ema duni lakon hotu, ou seja, mane ida mak muda nia alat kelamin sai fali feto, ne’e mos em duni lakon tiha. Tamba desde uluk kedas ami nia cultura la conhece life stile sira ne’e. Se ne’e mak ema balu hakarak lori ba aplica iha ami nia cultura karik, maka nia sei sai de’it causa ba violência ka problema. Nune’e, dehan de’it katak keta lori buat at ne’e ba ami nia cultura (Ermera).

Ami nia cultura hanorin, katak violência ka problema ruma acontece iha uma laran, ami rasik levanta hodi resolve, hafoin mak ema liur rona. Laos ami ba dehan ba vizinho mak levanta fali caso, hafoin uma laran rona. Nune’e, ami nia cultura contempla saida mak Papa Francisco dehan “Pecador sim, traidor não”. Atu dehan, violência ka problema ruma aconetce iha nação Timor karik, ita levanta uluk iha Timor, hafoin nação seluk rona. Laos ba levanta iha nação seluk, hafoin Timor rona. Ne’e tuir Nicolau Lobato karik ita sai de’it “Traidor da pátria e inimigo do povo”.

Ho caso nebé man-manas hela ha’u koko besik ba ha’u nia tiun ida hodi husu halimar: tiu tansá mak amo Belo nia caso Paulo ho Roberto lori ba Jornalista De Groen Holanda mak levanta fali? tiu hatan komik uituan maibe refletiva. Tiu dehan “tan iha Timor Rede mane lai iha, Paulo ho Roberto la confia iha jornal sira Timor nian, sira nain rua mos la confia agente sira nebé executa lei (MP, TRIBUNAIS, etc, aliás boneka pilha rua) iha Timor”. Nune’e, sira lalin malu ba Jornal De Groen mak levanta”.  Ha’u hakmatek los hodi reflete, liu-liu liafuan “sira lori malu ba Jornal de Groen mak levanta”. Iha ha’u nia laran, ha’u dehan, liafuan ida “sira lori malu” ne’e tiu keta refere ba sira nain 20 nebé Jornal De Groen menciona?. Se hanesan ne’e karik, iha ha’u nia parte katak ema sira ne’e laiha cultura ka sira mak hakarak estraga cultura Timor nian.

Caso refere Lusa fo sai ona iha 04 out 2022 dehan “o representante do Vaticano em Díli apelou hoje aos católico timorenses para aceitarem os “castigos” impostos pela Santa Sé ao bispo Ximenes Belo pelo que disse serem “crimes gráveis”, pedindo que essa decisão seja respeitada”. Iha cultura Timor nian Santa Se la dehan “pedindo que essa decisão seja respeitada” mos, povo Timor hatene simu no respeita ona, naran katak fo sai claro. Tan cultura ho religião Timor nian hanorin ona katak buat nebé sala sala, los los.

Antes ba to’o resultado nebé Lusa fo sai, empresta uituan Tilman Eureka nia definição konaba termo Propaganda, katak “propaganda ho neocolonialisme ne’e nia definisi la bedah jauh! Mempengaruhi no mengongtrol”. Los duni, antes ba to’o resultado, durante ne’e Jornal De Groen halo duni saida mak Tilman Eureka dehan “menpengaruhi”, hodi menpengaruhi mídia barak tradus caso ne’e ba lian Português, Bahasa Indonesia, iha Timor mídia sira fo sai ho lian Tetun, etc. Mempengaruhi mos ema barak mak share no discute konaba caso refere. Empresta Sr. Martinho nia liafuan karik dehan “Média (…) atu defende sira nia propaganda (…) saida maka jornalista holandesa ho portugues halo hodi hatun noticias hanesan ne’e atu halakon maka’as, hatun ka halo moe boot ba Povo Timor mak “envenenavam” (meracuni) ita nia “fontes de provisão” (sumber kehidupan). Malae sira hatene katak Timor-Leste ne’e ninia moris hakesi’an metin los ho UMA KREDA ho UMA LULIK. Ida ne’e mak “fontes de provisão”.

Maibe furak los, tan cultura Timor nian halo povo ne’e maduro ona, tamba hahu husi processo caso refere, povo ne’e maioria dehan “buat hotu lao tuir lei, maibe ami fo ami nia soliedariedade no domin ba Bispo Belo”, to’o resultado caso ne’e nian sai mos povo ne’e hakmatek hela, la perturbado, nem atrapalhado, UMA KREDA mos la atrapalhado. Tan cultura hanorin ona wainhira o nia maluk ida monu ba susar, solidário ho nia, UMA KREDA hanorin ona katak wainhira o nia maluk ida sai vítima ka sai suspeito ba caso ruma, resa ba nia, keta fo merece no biu ibun (simples no equilíbrio). Cultura no Religião Timor nian ne’e único. Tan ne’e Malae halo propaganda via mídia hodi Tilman Eureka dehan menpengarhui povo Timor atu lakon fiar (religião) hodi lakon solidariedade no domin ba ema ida (cultura). Iha ne’e Malae ho Tilman Eureka falha iha sira nia teoria, Propaganda no Menpengaruhi, até que la to’o ba teoria mengontrol povo ne’e nia fiar no cultura, Personalidade/Identidade.

Ohin loron ema balu foin hakfodak atu defende feto no labarik-feto sira, maibe ami nia cultura defende desde uluk kedas tuir saida maka Pe. Ezequiel Enes Pascoal ho Abílio Araújo dehan, katak ami considera feto hanesan “feto-maromac, murak mean, mulher sagrada como Deus e preciosa como os objetos doirados mais valiosos (…) Na concepção natural o timorense situa a mulher no cume da honra, respeito e veneração já que ela é a razão primária da existência humana” (LOBATO: 2018: 271). Nune’e, iha ami nia cultura, feto ne’e ami tane as liu, nia isin molik mos ami labele hare, acontece lipa ka saya monu karik, ami nia cultura hanorin ami tenke taka matan (excepto fen-laen bele hare malu), quanto mais halo visum obrigatório ba labarik feto ida nia alat kelamin, at liu tan wainhira depois de visum, feto oan ne’e mate, ex. Febriana Bana. Ato ida ne’e ba ami memalukan, maske ba pendekar direitos humanos, ativistas, rede feto sira considera ato ne’e babain (nonok no haksolok iha ema seluk nia triste laran). Dala ida tan, memalukan.

5. Ha’u reza ba Timor no Povo Timor

Hanesan ema dehan, wainhira o reza, o mak koalia ba Maromak, maibé o rona Maromak nia Futar Liafuan, iha nebá Maromak mak koalia ba o. Nune’e, ha’u lakohi koalia ka husu barak ba Maromak, maibé ha’u fo an atu Maromak koalia mai ha’u, iha Primeira Leitura, domingo liu ba nian, dehan “Na’i, to’o bainhira los ha’u husu tulun Ita la rona ha’u? To’o bainhira los mak ha’u hakilar buat at, Ita la mai soi ha’u? Tansá Ita husik ha’u hare hela buat at, Ita mos hare hela de’it Injustiça? Iha ha’u oin, ha’u hetan de’it mak ema hanehan, fo terus, lia la tuir malu, hirus malu. Tan ne’e, Na’i lia tun mai ha’u dehan: O HAKEREK BUAT HIRAK NEBÉ O HARE DADAUN. HAKEREK DIDIAK IHA AI-KABELAK, ATU EMA BELE LÊ LA SUSAR. Maske buat hirak nebé o hare dadaun ne’e, mosu de’it iha nia oras. Sira sei mosu duni. Maske kleur atu mosu, o lolós hein, basá to’o oras sei mosu tebes. IMI HARE OINSÁ EMA AT SIRA SEI MOHU LAKON, EMA DI’AK SIRA FALI SEI MORIS, TAN LARAN METIN NAFATIN” (Habacuc 1, 2-2; 2, 2-4).

Conclusão

Ho buat sira leten ne’e Wagner afirma “A cultura que vivenciamos é ameaçada, criticada, contra exemplificada pelas culturas que criamos, e vice-versa” (WAGNER: 2010: 40). Katak ita nia cultura ohin loron hetan ameaça no perigo boot, tan ita tama iha “o choque cultural” (WAGNER: 2010: 34), entre valor cultural ho invenção cultural. Aliás, agora ita tama hela iha crise cultural ida nebe halo ita iha tendência atu viola ita nia natureza nuudar ema, viola ita nia valores morais, direitos no valores humanos hotu. Nune’e Wagner mos fo solução atu ita controla hodi tau ita nia valor cultural hanesan base atu satan invenção cultural sira seluk. Ikus liu, mai ita sira nebé iha cultura, buka hamrik metin iha ita nia valores culturais, lalika fo dalan ba ema sira nebé laiha cultura hodi lori invenção cultural sira mai influência ita. Tan sira nia personalidade no identidade la jelas.

Referênias

COELHO, Teixera, O que é ação cultural,1ª edição, São Paulo: Brasiliense, 2001.

WAGNER, Roy, A invenção da cultura, Trad. Marcela Coelho de Sousa e Alexandre Morales, São Pulo: Cosac Naify, 2010.

HOBSBAWN, Eric –RANGER, Terence, A invenção das tradições, 6ª Ed. Trad. Celina Cardim Cavalcante, Rio de Janeiro: Paz  Terra, 1997.

LOBATO, Nicolau dos Reis, “sabemos, e podemos, e devemos vencer”, Edit. Martinho G. da Silva Gusmão, Centro Nacional Chega, IP, Díli, 2018.

SOARES, Natalino da Costa Soares, –BORROMEU, Martinho, Filosofia, Ritus Kulturais no Komunikasaun Social, 2ª Ed. Hatolia, 2020.

MARTINS, Zacarias Exposto, Cultura Foun Tuir Amo Papa Francisco, In Revista da Vigararia de Ermera, HILI: Hanoin Ida Laran Ida, Uso Costume no Economia, SPEPAL, 2020.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Powered By WordPress | LMS Academic

content-1701

sabung ayam online

yakinjp

yakinjp

rtp yakinjp

slot thailand

yakinjp

yakinjp

yakin jp

yakinjp id

maujp

maujp

maujp

maujp

slot mahjong

SGP Pools

slot mahjong

sabung ayam online

slot mahjong

SLOT THAILAND

article 328000621

article 328000622

article 328000623

article 328000624

article 328000625

article 328000626

article 328000627

article 328000628

article 328000629

article 328000630

article 328000631

article 328000632

article 328000633

article 328000634

article 328000635

article 328000636

article 328000637

article 328000638

article 328000639

article 328000640

article 328000641

article 328000642

article 328000643

article 328000644

article 328000645

article 328000646

article 328000647

article 328000648

article 328000649

article 328000650

article 328000651

article 328000652

article 328000653

article 328000654

article 328000655

article 328000656

article 328000657

article 328000658

article 328000659

article 328000660

article 888000056

article 888000057

article 888000058

article 888000059

article 888000060

article 888000061

article 888000062

article 888000063

article 888000064

article 888000065

article 888000066

article 888000067

article 888000068

article 888000069

article 888000070

article 888000071

article 888000072

article 888000073

article 888000074

article 888000075

article 888000076

article 888000077

article 888000078

article 888000079

article 888000080

article 888000081

article 888000082

article 888000083

article 888000084

article 888000085

article 888000086

article 888000087

article 888000088

article 888000089

article 888000090

article 868100041

article 868100042

article 868100043

article 868100044

article 868100045

article 868100046

article 868100047

article 868100048

article 868100049

article 868100050

article 868100051

article 868100052

article 868100053

article 868100054

article 868100055

article 868100056

article 868100057

article 868100058

article 868100059

article 868100060

article 868100061

article 868100062

article 868100063

article 868100064

article 868100065

article 868100066

article 868100067

article 868100068

article 868100069

article 868100070

article 868100071

article 868100072

article 868100073

article 868100074

article 868100075

article 868100076

article 868100077

article 868100078

article 868100079

article 868100080

cuaca 898100011

cuaca 898100012

cuaca 898100013

cuaca 898100014

cuaca 898100015

cuaca 898100016

cuaca 898100017

cuaca 898100018

cuaca 898100019

cuaca 898100020

cuaca 898100021

cuaca 898100022

cuaca 898100023

cuaca 898100024

cuaca 898100025

cuaca 898100026

cuaca 898100027

cuaca 898100028

cuaca 898100029

cuaca 898100030

cuaca 898100031

cuaca 898100032

cuaca 898100033

cuaca 898100034

cuaca 898100035

cuaca 898100036

cuaca 898100037

cuaca 898100038

cuaca 898100039

cuaca 898100040

cuaca 898100041

cuaca 898100042

cuaca 898100043

cuaca 898100044

cuaca 898100045

cuaca 898100046

cuaca 898100047

cuaca 898100048

cuaca 898100049

cuaca 898100050

cuaca 898100051

cuaca 898100052

cuaca 898100053

cuaca 898100054

cuaca 898100055

cuaca 898100056

cuaca 898100057

cuaca 898100058

cuaca 898100059

cuaca 898100060

cuaca 898100061

cuaca 898100062

cuaca 898100063

cuaca 898100064

cuaca 898100065

cuaca 898100066

cuaca 898100067

cuaca 898100068

cuaca 898100069

cuaca 898100070

cuaca 898100071

cuaca 898100072

cuaca 898100073

cuaca 898100074

cuaca 898100075

cuaca 898100076

cuaca 898100077

cuaca 898100078

cuaca 898100079

cuaca 898100080

cuaca 898100081

cuaca 898100082

cuaca 898100083

cuaca 898100084

cuaca 898100085

cuaca 898100086

cuaca 898100087

cuaca 898100088

cuaca 898100089

cuaca 898100090

cuaca 898100091

cuaca 898100092

cuaca 898100093

cuaca 898100094

cuaca 898100095

kasus 898100011

kasus 898100012

kasus 898100013

kasus 898100014

kasus 898100015

kasus 898100016

kasus 898100017

kasus 898100018

kasus 898100019

kasus 898100020

article 898100021

article 898100022

article 898100023

article 898100024

article 898100025

article 898100026

article 898100027

article 898100028

article 898100029

article 898100030

article 898100031

article 898100032

article 898100033

article 898100034

article 898100035

article 898100036

article 898100037

article 898100038

article 898100039

article 898100040

article 898100041

article 898100042

article 898100043

article 898100044

article 898100045

article 898100046

article 898100047

article 898100048

article 898100049

article 898100050

article 898100051

article 898100052

article 898100053

article 898100054

article 898100055

article 898100056

article 898100057

article 898100058

article 898100059

article 898100060

article 710000031

article 710000032

article 710000033

article 710000034

article 710000035

article 710000036

article 710000037

article 710000038

article 710000039

article 710000040

article 710000041

article 710000042

article 710000043

article 710000044

article 710000045

article 710000046

article 710000047

article 710000048

article 710000049

article 710000050

article 710000051

article 710000052

article 710000053

article 710000054

article 710000055

article 710000056

article 710000057

article 710000058

article 710000059

article 710000060

article 710000061

article 710000062

article 710000063

article 710000064

article 710000065

article 710000066

article 710000067

article 710000068

article 710000069

article 710000070

article 710000071

article 710000072

article 710000073

article 710000074

article 710000075

article 710000076

article 710000077

article 710000078

article 710000079

article 710000080

article 999990001

article 999990002

article 999990003

article 999990004

article 999990005

article 999990006

article 999990007

article 999990008

article 999990009

article 999990010

article 999990011

article 999990012

article 999990013

article 999990014

article 999990015

article 999990016

article 999990017

article 999990018

article 999990019

article 999990020

article 999990021

article 999990022

article 999990023

article 999990024

article 999990025

article 999990026

article 999990027

article 999990028

article 999990029

article 999990030

article 999990031

article 999990032

article 999990033

article 999990034

article 999990035

article 999990036

article 999990037

article 999990038

article 999990039

article 999990040

content-1701
error: Content is protected !!