JUSTIÇA NA SOCIEDADE ATUAL

Hakerek husi: Calisto de Jesus, OFM (Estudante ISFIT)

Introdução

Ita haré rasik ho matan rona rasik ho tilun povo no ema kiik sira nia halerik ba justiça iha ita nia rain rasik. katak sociedade ohin loron ema  barak mak hamout nia aan ba injustiça be la fó valor ba bem comum. Husi escrito ida ne’e  aborda kona ba justiça ba sociedade Timor Leste hodi contribui ba diak ema hotu nian. Justiça hanesan valor ba ema  ida-idak nia moris, maibe dalabarak  la tau importância ba ema seluk nia valor moris. Por isso Tomás de Aquino considera a justiça do ponto de vista é “valor” (MARÍA:68) katak valor ema nian ne’e importante tebes iha sociedade.

Objetivo husi artigo ne’e,  hodi fahe hanoinka reflexão ba malu nu’udar cidadão iha rai ida ne’e, basá “Justiça fó ba ema buat nebé ninian no respeita ema ida-idak ninia existência ho buat nebé pertence ba nia. (AQUINO:65) dehan mai  ita  atu consciente no reflete ba ita nia aan katak dalabarak ita lakon moral no justiça, nebé laconsidera ema seluk nia existência hanesan ita nian. Ita bele iha hanoin nebé furak no hakarak nebé bo’ot maibe ita mós tenki reconhece katak justiça  ba ema hotu-hotu hanesan.  Tan ne’e, mai ita haré hamutuk iha parte hirak tuir mai ne’e;

  1. Saída mak justiça?

Justiça mak hahalok ida nebé hanorin Ita ko’alia konaba  lia loos ba ema hotu-hotu nian. Hadomi justiça hanesan  respeito  igualdade cidadão hotu hotu nian. Tuir mai Aristóteles dehan “Justiça é a disposição em virtude da qual os homens praticam o que é justo, agem justamente e querem o justo( ARISTÓTELES :1129) atu dehan justiça nebé mak diak  precisa considera hanesan Virtude ida iha moris hodi prática lialos tuir ema hotu nia hakarak. Termo  justiça mai husi lian latim Justítia katak justiça lao tuir  ordem social, liu husi direito no  forma legal. Nune’e forma legal katak buat hotu lao tuir nia dalan no ba ema hotu.  Justiça Lori ita ba conhece verdade, justo, paz no harmonia iha ita nia moris iha sociedade  ida  nian. Tan ne’e “Cidadão ida tenki moris iha liberdade no  respeita ema seluk nia direito” (ARNALDO:9) ema hotu iha direito maibe buka atu halo tuir lei, tamba lei mak sai hanesan matadalan ba ema hotu iha nação ida. Ohin loron sociedade la rona malu, por causa  egoismo. Justiça mai ho sentido nebé considera  hanesan  termo ida abstrato no “ethic”nebé  respeito ema nia direito no aplica ba virtude moral.  Ita mos haré ba  valores  justiça nian nebé ba ema hotu  hanesan katak iha lei nia oin ema  hotu iha direito hanesan, maibe ita haré ba iha realidade ohin loron iha sociedade sei nakonu hela ho individualismo. Liu husi justiça ne’e atu fo valor ba ema katak la’os atu destrói maibe constrói. Ohin loron uza sala justiça mak destrói ita nia hanoin no ita nia nação sai corruptor, individualista, neopotismo no colução, tamba ema la comprende saida mak justiça. Portanto hanesan cidadão ida buka hanoin nebé diak ba ema hotu, laos ba aan deit.  Dalabarak ema la respeito ema seluk nia direito no halo manipulação no neopotimo  hodi hamonu ema seluk, “alías Aman sarani iha oin, oan sarani la ulun moras”.  Por isso,  Dr. Armindo Moniz iha entervista dehan; Timor Leste, lei so folin iha hakerek maibe pratica la iha, tamba haré ba factos injustiça nebé buras tebes iha ita nia nação mak  desigualdade. Hahalok ida ne’e claro tebes tamba realidade hatudu iha sociedade nia matan.

Nuuné hakarak  halo relevância ba áreas sociais hanesan economia, política e educacão cultura no valor sira iha ita nia rai ida ne’e; Ita precisa ema moris iha liberdade, amizade,  responsabilidade no  verdade,  atu garante  sociedade ida justo no próspero iha ema ida idak nia moris. nuune’e, ema nebé diak primeiramente depende lialos ou justo. Nuu ne’e buka hamoris lia los  iha ita nia moris. Ohin loron mos ita precisa haré  ba história  passado nebé mak acontece ona iha ita nia rain. Bainhira   lê história  Timor nian hanesan iha tempo colonialismo implica iha sociedade colonizante sira nian nebe mak buka interese privado ka interese deit ba nia ukun, no fó castigo no halo torturação oioin ba Timor oan sira. Problema nebé apresenta iha ne’e hanesan situação geral konaba história injustiça  iha Timor.

Durante ocupação português iha Timor, Existe actus balu nebé aplica, hanesan actos injustiça, tamba política sira  apresentam guerra civil entre  Timor oan  no povo sira nebé hela iha  âmbito  de tortura no amiaça. Katak  Timor oan sira la iha  liberdade ba moris tamba depende ba governo portuguesa.  Significa Timor oan la iha liberdade  tamba colonialismo sira uza lei nebé mak la fó valor  ba ema hotu ou ba bem comum.  Iha tempo neba Timor oan sai atan ou escravidão ba colonialismo  português sira nia ukun.

Tuir fali mai iha  ocupação  Indonésia, halo  discriminação baseia ba  opinião política representa ba motivo sira  nebé resulta iha violação hotu hotu, katak halo violação  ba direitos humanos Timor oan sira nian. Iha momento neba ema nebé mak fó apoio ba movimento de libertação nacional hakarak ka lakoi tem que sai vítima, hetan perseguição no castigo. Ohin loron ita nia nação independente no democracia precisa aprofunda justiça, atu bele rai ema tuir nia fatin “ the right man on the man place” no hasai aan husi injustiça. La’os ukun naan tiha Timor oan sei halerik nafati ba justiça no verdade. Ikus mai  proclama solenemente  husi heroi da luta, Nicolau lobato hodi fó valor boot ba liberdade, nebé dehan; desejo de independência que nasce com o povo, vive com o povo,pulsa todos os dias no coração do povo”(LOBATO:57).liu husi proclamação Nicolau nian, hanesan coragem furak ba  povo hotu katak povo ne’e la mesak maibe hamutuk ona no hanesan coragem ba povo hotu nebé mak hasoru hela funu iha momento neba. Katak iha tempo neba  Timor oan barak mak hasoru execução e castigo husi invasor sira, tamba ita la iha lei no ita depende ba força Indonesia, nuune’e mak ita hetan;  Perseguição, prisão, assassinato e tortura de diregente ou de suspeito da resistencia e com uma sobra ceria, típicamente“colonialista, a vida do povo depende do sistema política indonesia(MACHADO:6)” Iha momento neba husi apoiantes indonesia nebé mak simu ho diak maibe apoio sira ne’e iha tortura no ameaça, tan ne’e existe vício justiça nebé mak haré liu husi aspecto oi-oin husi força indonesia sira tama mai Timor  “As forças indonesia desenbarcaram em Dili,muitas as pessoas mortas indiscriminadamente mulheres e crianças vão ser pela força de indonesia (JOLLIFFE: 81)  katak ema barak mak mate  husi força indonesia sira nia liman. Hakarak rehistória nebe liu ona atu ita reflete ba ita nia aan katak hetan ukun aan ne’e la facil no la mosu deit, maibe liu husi torturação no ameaça oioin ba Timor oan sira.

  1. Timor oan lakon esperança iha nia rain rasik

Sociedade ohin loron ema lakon esperança ba nia aan tamba haré ba mak kaer ukun sira ukun nebé laloos. Sociedade ohin loron crise lia los tamba mai husi ema boot sira nia hakarak nebé boot no  ambição nebé boot, alias hakarak boot maibe capacidade la to’o ba iha hakarak nebé boot. wainhira ita ko’alia konaba justiça iha sociedade, ita tenki hatene uluk hanoin no hahalok diak saida  mak ha’u precisa  atu halo. Ohin loron,  ita haré rasik no rona rasik ho tilun sociedade lakon ona justiça no ema la dun valoriza ona justiça, iha sociedade ho hahalok sira nebé cita ona iha leten. Hanesan Timor oan precisa conserva justiça iha moris atu bele haré ba bem comum. Wainhira ita ko’alia konaba justiça iha ita nia rain, precisa halo diálogo entre líderes  ho povo sira, atu buka verdade no justiça ne’e, iha  ka lae.  Hanesan liderança no cidadão nebé diak, Ita  koko rai iha ita nia fuan; justiça mak furak liu iha moris hodi contribui ba paz no estabilidade iha rai ida ne’e.  Justiça atu buras iha ita nia rain ida ne’e  ita  precisa colabora ho aspecto religiosa nebé metin no maioria católica nebé tu’ir formação oioin konaba oinsa atu forma cidadão ida nia moris. Ohin loron nakonu ho ema nia prazer  halo ema ilumina tiha justiça iha espaço público hodi tau interece privado no interece partidaria ou grupuismo. Ohin loron iha sociedade buras tebes ho problema hanesan homicídio, suicídio no droga, tamba ema lakon esperamça iha nia rain rasik por causa menos de campo de trabalho no menos moral. Koalia konaba grupuismo liga ba artemarcias laos ladiak; tamba iha grupo nia laran hanorin buat diak no fiar malu, so que ita ida halao ne’e mak latuir doutrina grupo nian, tan ne’e mak ikus mai mosu actos sira hanesan homicídio no brutalismo etc. Hakarak dehan “doutrina sim más utilização de cada pessoa é mal”. Ita haré ba realidade ohin loron ema la haré ona ba nia aan hanesan Timor oan iha rai ida ne’e, maibe ema haré liu ba cor ka grupo hodi assalta malu hanesan tuda malu oho malu etc. Se ita sei hamout hela ita nia aan iha grupo no cor; oinsa ita atu lori ita nia família,sociedade no nação ida ne’e ba mundo. Ita koko haré fali ba kotuk husi exemplo diak sira nebé mak ita nia herói sira hatudu ona. Katak Jovem sira uluk duni ema inimigo sira tamba contra nação “traidor da Pátria” tansa mak ukun naan ona ita sei duni malu, oho malu no tuda malu bebeik. Alías uluk Jovem sira hasai kamiza hodi duni ema raan seluk maibe ohin loron Jovem sira hasai kamiza hodi duni no estraga nia raan rasik.

  1. Hametin valor  justiça  iha sociedade

Ita buka aplica justiça iha sociedade, atu labele habura injustiça iha ita nia rain. Buka atu haré ba bem comum ka diak ba ema hotu no precisa respeita ema seluk nia direito, katak laiha cidadão ida mak viola fali cidadão  seluk nia direito. Hanesan iha Evangelho(MC:12;17) dehan. Fó ba Cesar buat nebé Cesar nian, no fó ba Maromak buat nebé Maromak nian. Katak buat hotu lao tuir nia dalan no rai tuir nia fatin. Ita buka haklean liu tan  amizade, fraternidade, responsabilidade, liberdade atu bele garantia no fó valor ba ita nia sociedade. Ita haré ba realidade  nebé hatudu katak ema hotu lao iha dalan no curiador ida maka perante a lei, maibe dabarak lei la iha função tamba ema mai ho hanoin privado,  hodi minimiza tia lei nia função nebé diak ba ema hotu. Nune’e, ita precisa duni luta hamutuk hodi moris ho digno hodi alcança saida mak  ema hotu hakarak. Hanesan Tomás Aquino dehan  À ordem do universo pertence igualmente a ordem da justiça (AQUINO:101) atu dehan; ita hotu nebé moris iha universo ne’e, hotu hotu hanesan, katak moris tuir ordem justiça, laos, lao tuir deit ita nia hakarak. Nuuné Valor nebé fundamental liu iha moris mak solidariedade, justiça, verdade, beleza no tranquilidade; (FERNANDES :89)   katak wainhira Sociedade ida  atu sai diak,  precisa conserva ita nia aan ho digno.

  1. Aspecto política ohin loron

Ohin loron Polític nain  sira halo  promete ba sociedade  sira ho liafuan mesak furak, maibe dalaruma la iha lealdade ba sociedade. Ho knar nebé iha  haluhan tiha ema nebé suporta nia ba tur iha fatin luxu. Ohin loron Ukun nain barak mak menus iha resposabilidade iha knar, alias basta mak manan osan no tur iha fatin luxu no importante família moris diak, do que ema seluk. Sai lider buka atu iha resposabilidade no halo solidariedade ba ema seluk laos hanoin aan deit. Nuuné;  Hans Jonas  dehan; o homem é um zoon politikón/animal que fala capaz de estabelecer os princípios de uma ordem planetária respeitadora do valor do ser que imponha a justiça e a solidariedade (FERNANDES:126) Portanto ba política nain sira precisa responsabilidade atu bele hetan justiça no buka halo solidaridade ba ema seluk nebé precisa tulun, atu nune’e  labele halo retórica oioin iha tempo campanha deit maibe precisa tau iha Prática, “Alías hanoin nebé boot, maibe la iha resulatado nebé boot”. É melhor tun ba base nebé mak durante ne’e, halo ona promete liu husi imi nia retórica sira nebé halo povo sira tau ona esperança.

  1. Justiça hanesan parte ida husi virtude 

Justiça hanesan parte ida husi virtude  tamba wainhira ema hatudu actos nebé diak no halo diak ba ema seluk, atu ema seluk halo diak ne’e virtude ida. Hanesan  Tomás de Aquino, dehan, virtude iha parte tolu, primeiro faça com o conecimento, segundo com escolha  terceira com firmesa (AQUINO:56) Katak justiça precisa iha conhecimento atu lao tuir lialos no tenki iha firmesa nebe mak metin iha princípio. Ko’alia konaba lialos labele tauk no labele hases aan, porque interese ba diak ema hotu nian. Tomás dehan justiça é como “hábitus que leva a praticar coisas justas, a realizar e a querer o que é justo (AQUINO:55) katak Justiça  hanesan hahalok ida nebé hatudu no prática ba lia los no realiza hakarak nebe justo iha sociedade nia matan. Iha parte seluk dehan“o bem comum está inserido na justiça e o direito e tem por finalidade ( SILVA :171).” Atu dehan, justiça refere ba ema ida idak  nia direito ba moris no atu bele  halo diak ba bem comum. Ita liga fali ba iha artigo 16 nebé ko’alia konaba iguldade universal. “todos os cidadaos são iguais perante a lei, gozam dos mesmos direitos e estao sujeitos aos mesmos deveres” (C-RDTL:16) Katak ema hotu hanesan iha lei nia oin, hodi goza sira nia direito e ao mesmo tempo halo mos sira nia dever hanesan cidadão nebé diak. maibe haré ba realidade seidauk lao ho diak tamba ema mai ho hanoin individualismo, desigualdade,  hodi halakon igualdade ema nian. Atu dehan lei ne’e so folin deit iha hakerek maibe haré ba prática seidauk iha. Alias furak iha escrita maibe  mamuk iha Prática.

  1. Corrupção iha Timor Leste

Ohin loron corrupção iha Timor hanesan fatin ida nebé, halibur ema atu  hariku família no grupo,maibe iha fatin seluk mos lahatene katak  halo hela kiik no kiak  ba ema seluk. Dalabarak necessidade economia família halo ema monu ba corrupção. Por isso concidera corrupção iha nasaun ida ne’e tan deit matan osan. Ninia efeito mak minimiza economia nia qualidade iha rai laran haburas baruk ten,naok ten, no canten alias ‘tenten”. Ko’alia konaba corrupção laos materialmente hanesan osan maibe buat barak mak kesi metin.  Iha Timor Leste corrupção buras dalabarak  mai husi ema nebé iha poder hodi haluhan tiha ema kiik sira. Hanesan  artista Timor oan ida nebé hakerek nia música  ho hermaneótica  nebé furak dehan; “reino barak mate la ho sala, ukun nain haluhan aan nafatin, Ibun temi halakon corrupção maibe sira sai corruptor” “alias tuda fatuk subar liman” Ohin loron Povo barak mak halerik ba empraestrutura, saneamento, eletricidade, economia, maibe ukun nain sira haluhan  nafatin.

Conclusão

Liu  husi artigo ida ne’e hakarak conclui ba ita hotu katak justiça ba ema hotu no respeita ema seluk nia direito hanesan ita nia aan rasik. Hanesan iha Maromak nia mandamento sanulu, nebé habadak ba rua deit, katak hadomi Na’i Maromak liu sasan hotu-hotu no hadomi ema seluk hanesan ita nia aan rasik. Justiça mak resposabilidade paz, harmonia hodi ba hetan felicidade. Moris ho justiça mak folin liu iha sociedade do que moris ho injustiça. Hanesan artista Juga Gama  nia música ida dehan “iha mundo ba justiça sei lori osan, maibe ba fatin seluk justiça sei la lori osan” katak  Iha mundo ne’e dalaruma ita halo classe por classe maibe iha Maromak nia oin, hotu-hotu hanesan.  Iha mundo ne’e ita doko rai ho osan hodi haluhan tiha povo kbiit laek sira. La conciente katak iha povo mak ina nação, iha povo mak iha ukun nain “alías sem povo laiha nação no laiha ukun nain”.  Finalmente hanesan Timor oan precisa fó valor ba moris atu hetan liberdade no sai ema nebé justo e prudência. Buka atu sai resposabilidade no respeito ema seluk nia direito hodi contribui ba diak ema hotu nian. Sai ema nebé feliz,  justo,  no prudência mak ema nebé contribui ba desenvolvimento nacional hodi hatan ba justiça etica nebe dehan “fazer o bem e evita o mal”.

 

Referência

  AQUINO, Tomás ”Justiçatrad,. Carlos-Josaphat Pinto de oliveira, livro suma teológica, vol.6 ediçoes Loyola, São Paulo,Paulus Brasil, 2005.

ARISTÓTELES. Ética a Nicômaco, Edroiro, Coleção Universidade. Rio de Janeiro,  2000.

BÍBLIA SAGRADA, 1a Edição, Difusora Bíblica, Lisboa, 2015.

CONSTITUIÇÃO, REPUBLICA DEMOCRÁTICA DE TIMOR-LESTE, Dili, 2010.

FERNANDES, Maria de Fátima Araújo “Discertação”, «O Princípio Responsabilidade » de Hans Jonas. Em busca dos fundamentos éticos da educação contemporânea. Barcelona  2002.

GUSMÃO, Martinho G. da Silva,” Sabemos, e Podemos, e devemos vencer ” Nicolau dos Reis Lobato, Malang Dioma, 2018.

JOLLIFFE, Jill, Timor terra sangrenta,1 Ed,. Dili,maio 1989.

FÁTIMA, María  Prado Gautério, Professora da Faculdade de Direito da Universidade Federal do  Rio Grande, 2013.

MACHADO, Jose Barbosa, Timor lorosae e o post-colonialismo, Dili,1974.

AMARAL, Armindo Moniz. S.H, Entervista exclusivo  sobre a justiça em Timor-Leste, em Tassi Tolu Dili, Timor Leste, no dia 14 de novembro de 2022.

Powered By WordPress | LMS Academic

content-1701

sabung ayam online

yakinjp

yakinjp

rtp yakinjp

slot thailand

yakinjp

yakinjp

yakin jp

yakinjp id

maujp

maujp

maujp

maujp

slot mahjong

SGP Pools

slot mahjong

sabung ayam online

slot mahjong

SLOT THAILAND

article 328000621

article 328000622

article 328000623

article 328000624

article 328000625

article 328000626

article 328000627

article 328000628

article 328000629

article 328000630

article 328000631

article 328000632

article 328000633

article 328000634

article 328000635

article 328000636

article 328000637

article 328000638

article 328000639

article 328000640

article 328000641

article 328000642

article 328000643

article 328000644

article 328000645

article 328000646

article 328000647

article 328000648

article 328000649

article 328000650

article 328000651

article 328000652

article 328000653

article 328000654

article 328000655

article 328000656

article 328000657

article 328000658

article 328000659

article 328000660

article 888000056

article 888000057

article 888000058

article 888000059

article 888000060

article 888000061

article 888000062

article 888000063

article 888000064

article 888000065

article 888000066

article 888000067

article 888000068

article 888000069

article 888000070

article 888000071

article 888000072

article 888000073

article 888000074

article 888000075

article 888000076

article 888000077

article 888000078

article 888000079

article 888000080

article 888000081

article 888000082

article 888000083

article 888000084

article 888000085

article 888000086

article 888000087

article 888000088

article 888000089

article 888000090

article 868100041

article 868100042

article 868100043

article 868100044

article 868100045

article 868100046

article 868100047

article 868100048

article 868100049

article 868100050

article 868100051

article 868100052

article 868100053

article 868100054

article 868100055

article 868100056

article 868100057

article 868100058

article 868100059

article 868100060

article 868100061

article 868100062

article 868100063

article 868100064

article 868100065

article 868100066

article 868100067

article 868100068

article 868100069

article 868100070

article 868100071

article 868100072

article 868100073

article 868100074

article 868100075

article 868100076

article 868100077

article 868100078

article 868100079

article 868100080

cuaca 898100011

cuaca 898100012

cuaca 898100013

cuaca 898100014

cuaca 898100015

cuaca 898100016

cuaca 898100017

cuaca 898100018

cuaca 898100019

cuaca 898100020

cuaca 898100021

cuaca 898100022

cuaca 898100023

cuaca 898100024

cuaca 898100025

cuaca 898100026

cuaca 898100027

cuaca 898100028

cuaca 898100029

cuaca 898100030

cuaca 898100031

cuaca 898100032

cuaca 898100033

cuaca 898100034

cuaca 898100035

cuaca 898100036

cuaca 898100037

cuaca 898100038

cuaca 898100039

cuaca 898100040

cuaca 898100041

cuaca 898100042

cuaca 898100043

cuaca 898100044

cuaca 898100045

cuaca 898100046

cuaca 898100047

cuaca 898100048

cuaca 898100049

cuaca 898100050

cuaca 898100051

cuaca 898100052

cuaca 898100053

cuaca 898100054

cuaca 898100055

cuaca 898100056

cuaca 898100057

cuaca 898100058

cuaca 898100059

cuaca 898100060

cuaca 898100061

cuaca 898100062

cuaca 898100063

cuaca 898100064

cuaca 898100065

cuaca 898100066

cuaca 898100067

cuaca 898100068

cuaca 898100069

cuaca 898100070

cuaca 898100071

cuaca 898100072

cuaca 898100073

cuaca 898100074

cuaca 898100075

cuaca 898100076

cuaca 898100077

cuaca 898100078

cuaca 898100079

cuaca 898100080

cuaca 898100081

cuaca 898100082

cuaca 898100083

cuaca 898100084

cuaca 898100085

cuaca 898100086

cuaca 898100087

cuaca 898100088

cuaca 898100089

cuaca 898100090

cuaca 898100091

cuaca 898100092

cuaca 898100093

cuaca 898100094

cuaca 898100095

kasus 898100011

kasus 898100012

kasus 898100013

kasus 898100014

kasus 898100015

kasus 898100016

kasus 898100017

kasus 898100018

kasus 898100019

kasus 898100020

article 898100021

article 898100022

article 898100023

article 898100024

article 898100025

article 898100026

article 898100027

article 898100028

article 898100029

article 898100030

article 898100031

article 898100032

article 898100033

article 898100034

article 898100035

article 898100036

article 898100037

article 898100038

article 898100039

article 898100040

article 898100041

article 898100042

article 898100043

article 898100044

article 898100045

article 898100046

article 898100047

article 898100048

article 898100049

article 898100050

article 898100051

article 898100052

article 898100053

article 898100054

article 898100055

article 898100056

article 898100057

article 898100058

article 898100059

article 898100060

article 710000031

article 710000032

article 710000033

article 710000034

article 710000035

article 710000036

article 710000037

article 710000038

article 710000039

article 710000040

article 710000041

article 710000042

article 710000043

article 710000044

article 710000045

article 710000046

article 710000047

article 710000048

article 710000049

article 710000050

article 710000051

article 710000052

article 710000053

article 710000054

article 710000055

article 710000056

article 710000057

article 710000058

article 710000059

article 710000060

article 710000061

article 710000062

article 710000063

article 710000064

article 710000065

article 710000066

article 710000067

article 710000068

article 710000069

article 710000070

article 710000071

article 710000072

article 710000073

article 710000074

article 710000075

article 710000076

article 710000077

article 710000078

article 710000079

article 710000080

article 999990001

article 999990002

article 999990003

article 999990004

article 999990005

article 999990006

article 999990007

article 999990008

article 999990009

article 999990010

article 999990011

article 999990012

article 999990013

article 999990014

article 999990015

article 999990016

article 999990017

article 999990018

article 999990019

article 999990020

article 999990021

article 999990022

article 999990023

article 999990024

article 999990025

article 999990026

article 999990027

article 999990028

article 999990029

article 999990030

article 999990031

article 999990032

article 999990033

article 999990034

article 999990035

article 999990036

article 999990037

article 999990038

article 999990039

article 999990040

content-1701
error: Content is protected !!